Valentine’s Day 2015, Mărţişor 2015, „Vestitorii Primăverii”, Visul Recurent !


LunaFebruarie 2015s-a scurs fără ca iarna să se înverşuneze. Frumuseţea şi tăria iernii s-au lăsat mult aşteptate, mai ales pentru iubitorii sporturilor de iarnă, iar în cele din urmă iarna a renunţat în favoarea unui timp primăvăratic cu adieri nostalgice . Vom vedea însă pe viitor dacă acest parcurs meteorologic nu ne va rezerva şi efecte negative.

Parcă pentru a ni se face mai plăcută şi acceptabilă , luna februarie rezervă în ultimii ani evenimente menite să activeze şi revitalizeze forţele noastre creatoare şi sentimentale :Valentine s Day(14 februarie) şiDragobetele(24 februarie) . Sărbătorile contestate de către cei mai conservatori , beneficiază de un entuziasm şi mobilizare deosebite din partea celor mai tineri şi îndrăgostiţi. Sărbătoarea deSf. Valentinse crede că a preluat sărbătoarea romană aLupercaliilordin aceaşi perioadă , dar adresându-se în tradiţia occidentală în special îndrăgostiţilor. Trăind în timpul împăratului romanClaudiu al II-lea (Goticul),Sf. Valentina devenit protectorul îndrăgostiţilor până când a fost condamnat la moarte. ÎnRomânias-a decis sărbătorirea ambelor sărbători , deşiDragobetelereprezintă varianta locală ( doar în sudulRomâniei) a mult aşteptatei zile a îngrăgostiţilor.

valentine-s-day_fb428e601e0786gif

LunaMartiepoartă numele zeului romanMarte. Multă vreme această zi a constituit prima zi a anului roman până după reforma calendarului din timpul luiC.I. Caesar.Marte,zeu al primăverii şi al războiului, a inspirat şi mobilizat energiile poporului roman în pragul primăverii. Într-una dintre lucrările cele mai vechi descriptive ale acestui gen din literatura română ( mai exista doar lucrarea luiB.P. Haşdeu,Reminiscenţe ale credinţelor religioase la români) ,Dr. Atanasie Marian Marienescuîn „Cultul Păgân şi Creştin”prezintă opinia proprie asupra originii numeluiMarte ( Mars). Aceasta ar proveni de lamar,mas– la latinimasculus, fapt care ilustrează ozeitate cu cele mai puternice trăsături bărbăteşti. Această zeitate ar avutarbori sacri(cerul , smochinul, cornul) şianimale sacre(lupul, ciocănitoareaşianimalele domestice). Primăvara reprezintă cu siguranţă cel mai emoţionant anotimp al anului . Regnul vegetal şi animal renaşte , speranţele şi optimismul revin la altitudini nesperate, suntem mai naivi şi iubitori decât de obicei. Flori minuscule , gingaşe, atât de pure , graţioase şi bogate în culori sensibilizează până la beatitudine şi lacrimi , iar mărţişorul atât de accesibil tuturor buzunarelor realizează între oameni acea punte sentimentală nepreţuită. Renaşterea naturii se doreşte a fi pilduitoare şi în plan spiritual şi creator. De acum înainte sunt aşteptate să revină păsările călătoare. Ele sunt cele care confirmă definitiv instaurarea primăverii. Lor li se adresaG. Coşbucîn „Vestitorii Primăverii” :„Dintr-alte ţări cu soare pline/Pe unde-aţi fost şi voi străine/Veniţi, dragi păsări, înapoi/ Veniţi cu bine !”.Pentru început , realizând o ieşire în aer liber pentru pescuit şi relaxare , în urma căreia am avut parte de peripeţii suplimentare ( ruperea firului cu pierderea linguriţei şi luarea bicicletei în spate la întoarcere deoarece se dezgheţase la amiezul zilei complet ), dar a fost palpitant şi revigorant, am văzut pe lacul apei ,recent sosite , o pereche de lebede deosebit de silenţioase şi nobile. Au nevoie de linişte şi nu acceptă în apropierea lor persoane grăbite şi neliniştite. N-am dorit să le sperii cumva şi n-am reuşit decât să fac o fotografie de la circa douăzeci de metri, însă ochii mei impresionaţi au dat peZoomla maxim .

Fotogr.0250

Doamnele şi domnişoarele ,atât de generoase în aceste momente, sunt copleşite cu atenţii sentimentale care până la urmă nu fac decât să ilustreze precaritatea gologanului din buzunarul celor de apartenenţă masculină.

1-martieIMG_1921p(1)

Recitind o lucrare a luiAlexandre Moret(Mistu00e8res u00c9gyptiens) pot reconfirma asemănări izbitoare între credinţele egiptene şi creştinism privind momentele de dinaintea şi din momentulCreaţiei.Universulde dinainteaCreaţieieste exprimat în cele mai vechi texte religioase păstrate laPiramidele de la Saqqarah ( Dinastiile V-VI , circa 2600 î.e.n.):” încă nu exista cer, încă nu exista pământ , nu erau încă oameni; zeii nu erau încă născuţi, încă nu exista moartea”, iartexte hermetice (greco-alexandrine)susţin :„tenebre nesfârşite se aflau atunci în abis , apă şi un spirit subtil şi inteligent, conţinut înHaosprin puterea divină. Atunci ţâşni lumina sfântă şi elementele ieşiră din esenţa umedă şi toţi zeii eliberară natura fecundă”.Creaţias-a realizat conform concepţiei egiptene în urmaVociisauVerbului Creator, adică aCuvântuluila fel ca în credinţa creştină, care odată pronunţat a făcut posibilă izvorâreaLuminii. DespreDemiurgul Creatorse spune înPapirusurile de la Leydencă n-a existat nimic care să-l preceadă ( nici mamă , nici tată, nici zeu care să-l însoţească). În lucrarea„Viaţa şi umbra ei”,Laura T. Ileapropune stabilirea unei relaţii cât mai corecte în viziunea grecească antică pornind de laAristotella HeideggeraNous-uluişi aSophiei( pe de o parte ca experienţă acunoaşterii teoretice) şi aPhronesis(cunoaşterea practică a vieţiisau viaţa practică în desfăşurare). Ea conchide căAristotelsusţine că atâtphronesis, cât şisophiaactiveazăNous-ul(principiul inteligent şi creator ) şi face o diferenţiere fundamentală între cunoaşterea practică şi teoretică ( „PhronesisşiSophiasunt, ambele, forme ale mobilităţii în viaţă„), în timp ce pentruHeideggerprioritatea este acordatăphronesisdin care prin deviere este dedusăsophia. Ne întrebăm în zilele noastre cum a fost posibilă această opinie şi constatare în timpurile luiAristotelatât de zbuciumate , pentru ca în secolulXXsă fie răsturnată (fundamental) de opinia unui filosof cardinal existenţialist precum esteHeidegger?

s560x316_egipt

Mărţişor 2015a avut loc în week-end în acest an. Venind vineri acasă am străbătut centrul oraşului Oradea având ocazia să observ o mare mulţime de măsuţe pe care erau expuse mult preţioasele mărţişoare. Care dintre vânzători ar fi fost mai îndreptăţit ? În acest an n-am mai avut timp să cumpăr nimic tocmai datorită faptului că ziua s-a suprapus week-endului. De regulă cumpăram mărţişoare de la librării împreună cu felicitări deosebit de atrăgătoare şi le ofeream mamei , apropiaţilor, colegelor, celor dragi . Sper că nu va fi târziu însă la începutul săptămânii. Până atunci am să le transmit pe cele virtuale.

În zilele din cursul săptămânii rămân în chiria oferită de către primăria comunei în care predau disciplina istorie în acest an, într-o cameră aCentrului de Afacerilocal. După orele predate la liceu cu un program destul de vast, după-amiaza mai am timp să stau peInternetsau să citesc. Uneori mai discut şi cu oamenii de pază care rămân şi ei peste noapte. Îmi istorisesc poveşti de viaţă cu adevărat de luat în seamă , iar unul dintre dumnealor mi-a spus că şi-a pierdut tatăl în mina de cărbune , găsindu-l abia după două săptămâni. Am rămas înmărmurit. Pentru a ilustra forţa dragostei actuală în această perioadă dintreValentin s DayşiMărţişor, mi-am amintit povestirea luiE.T.A. Hoffman,Minele din Falun, undeElis Frobomfost marinar , devenit miner, în ziua nunţii sale pleacă să aducă din mină pentru iubita sa ,Ulla, o piatră semipreţioasă,almandina, dar moare în urma unei surpări. Pestecincizeci de ani, minerii au găsit într-un loc unde începuseră recent exploatarea trupul unui tânăr miner într-o baltă din interiorul minei. Nu ştiau ca cineva cunoscut să moară , dar l-au scos la suprafaţă unde obătrână cu plete albevenea în fiecare dimineaţă de acasă sperând să-şi găsească alesul.

ETA_Hoffmann_2

Cu certitudine, noi , oamenii, suntem martorii zilelor noastre. Stă aşadar în puterile noastre să iniţiem sau să încercăm măcar transformarea dorită în societate. Conform luiBlaise Pascalomul este făcut să cunoască adevărul„, dar în acelaşi timp se întreabă :”Ce himeră mai este şi acest om ? Ce noutate, ce monstru, ce haos , ce îngrămădire de contradicţii ?!„. Despre imaginaţie el spune că a „avut darul să sădească în om a doua natură umană” şi că în societate orice „putere fără justiţie este tiranică„.

blaise-pascal-283x300/

Referitor la situaţia internă şi externă a ţării ar fi multe de discutat, dar cine ştie poate lucrurile se vor rezolva de la sine spre realizarea păcii şi prosperităţii mondiale. Recent am citit ultimul articol al luiGabriel Liiceanuşi nu m-am putut abţine să zâmbesc când îşi descria visul insistent al ultimei săptămâni . Anterior, el sintetiza ,în acord cu observaţiile luiNietzscheprivitor la„ultimul om”, că ultimii oameni nu mai cred în nimic şi că la noi, înRomânia,asemeni ultimilor oameni , în ultimii douăzeci şi cinci de ani , societatea românească„nu mai crede în nimic, nu mai are principii, nu mai are idealuri”.„La noiParlamentulnu-iParlament, miniştrii nu-s miniştri, oamenii de afaceri nu-s oameni de afaceri, televiziunea publică nu-i televiziune publică (ci de partid), bancherii nu-s bancheri, presa nu-i presă,Bisericanu eBiserică, poliţia nu-i poliţie, ofiţerii acoperiţi nu-s ofiţeri acoperiţi. …La noi, totul pare fictiv, deşi e real. Spune mai departe despre visul recurent :„Mărturisesc că, tot uitându-mă la televizor, de-o săptămână încoace am noapte de noapte acelaşi vis: mă aflu în sala mare aParlamentului, undeva sus, în loja pierdută a unui balcon. Imensul parter are toate locurile ocupate. E o şedinţă a plenului. Toţi parlamentarii, bărbaţi şi femei, sunt îmbrăcaţi în haine vărgate.Preşedintele Senatului, căţărat pe cea mai de sus tribună şi având pe cap o bonetă tărcată mai înaltă decât a celorlaţi, bate demn cu un ciocănel în pupitru. Rumoarea din sală se stinge. Doamnelor şi domnilor, e ora 10. Vă previn că la ora 14 vom fi duşi înapoi la penitenciar. E o şedinţă specială, în regim de urgenţă: avem la dispoziţie mai puţin de patru ore ca să luăm o hotărâre în privinţa colegei noastre, doamnaElena Udrea.DNA-ulvrea să ştie dacă, în final, suntem sau nu de-acord să o primim pe doamna Udrea în rândurile noastre şi, eventual, chiar de astăzi, să ne întoarcem împreună la penitenciar. Vom vota cu bile la vedere. Vă previn că, dacă va fi balotaj, dubele ne vor aduce mâine din nou la serviciu, şi tot aşa, până când noi, Parlamentul României, vom putea spune ce decizie am luat>>”.Spuneam că am zâmbit !NO COMMENT !

liiceanu

Poet alexandrin,Meleagros din Gadaraspune desprePrimăvară: „Dacă muguresc copacii şi pământul înfloreşte / Dacă fluieră păstorul , mielul creţ se zbenguieşte,/ Dacă merg năieri pe mare , dacă Baccus dănţuieşte,/Dacă păsări cântă, iar albinele de muncă-s frânte , / Nu e drept ca primăvara şi-un poet frumos să cânte ?„.

Vă doresc caPrimăvara 2015să vă desfete cu razele diafane şi sublime aleSoarelui, să vă înlăture nerealizările şi să vă aducă prosperitate !

 Autor: Balaj Radu-Alin