Indiscreţie de primăvară


Timid ridic un colţ de primăvară

să văd furnicile şi mugurii şi melcii

cum se trezesc din somn

şi fug spre lume

să le mai spună frunzelor pe nume

cum păsările parcă-ntinerite

cu glasuri de romanţe sidefate

întind câmpii cu trupurile ude

sub paşii florilor înviorate

cum pomii răbufnesc de-atâta sete

şi storc o picătură din etern

cum ceaţa se preface în petale

şi-n valsuri peste şoapte se aştern.

Cu ochii rimelaţi de noul soare

îmi pipăi râul ce-mi iuţeşte pulsul

şi în potopul alb îmbrăţişat de verde

aud cum se întoarce-n oameni râsul …

 Autor: Popescu Carmen Georgeta