Viciu literar – pamflet


Viciu literar

Am avut şi eu un viciu:

Să mai citesc şi din oficiu!

Mai luam şi eu o carte

Ş-o citeam pe săturate!…

Însă un zvon parlamentar

Anunţă timbru forfetar

Aplicat cu ambiţie

Pe noua apariţie:

Orice carte editată

Va fi de acum timbrată

Ca o taxă gen accize

Pentru vicii ş-alte mize!

Şi mă-ntreb ca prostu’-n drum

De când cartea e tutun?

S-or fi făcut în librării,

Cârciumi şi distilării?

Şi mă-ntreb iar din oficiu:

De când cartea este viciu?

Parlamentul o să prevadă

Şi cartea de contrabandă?

Dacă vin din alte părţi

S-ar numi „trafic de cărţi”?

Apoi le veţi confisca

Şi public, foc le veţi da?

Vi se pare că-n astă ţară

Isteţimea dă pe-afară?

Şi că excedentul de carte

Sare starea de ebrietate?

Cititul cu decenţă,

Formează dependenţă?

Proza ce extaziază,

Înseamnă că droghează?

Aşadar, concluzionez,

Că citind, eu mă droghez,

Ajung în starea de fericire,

Când îmi curge slova-n vine!

Rămâne să ne arestaţi

Şi pe mine, şi alţi fraţi,

Fiindcă noi am îndrăznit

De-am luat cartea ş-am citit!

Şi ca în istorie,

Să ardeţi în mare glorie,

Cărţile pe un maidan

Ca-n regimul taliban!

Mi se pare că vă temeţi mult

De revoluţia omului cult,

Că ar putea să vă răstoarne,

Regimul vostru de lighioane!

Gabriel Todică

17.02.2015

Foto: Tablou de André Martins de Barros – L’érudit

 Autor: Gabriel Todică

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s