Atunci vei fi o scoică


Numai într’o lume cu un înţeles adânc sau cu

un adânc înţeles e posibil tragicul.

(Pietre pentru templul meu – L. Blaga)

De-aş săruta culoarea pierdută-n curcubeie,

În luminarul nopţii te-ar fremăta o şoaptă

Şi, încrustată-n taine, m-ai răstigni nedreaptă

Pe un mărgean de lună ce-alunecă-n bordeie.

De-aş săruta cuprinsul în necuprinsa-i zare,

Mai lasă-mi Începutul, încet, să mă răpească,

Iar degete păgâne or vrea să răvăşească,

Pe sânii unei Mame, destine-amăgitoare.

De-aş săruta nisipul pe buza unei stele,

În palme-ţi, Nefiindul s-ar pierde printre ceruri,

Ar străluci-n apusuri, din nesfârşite leruri,

Sărutul morţii mele cu iz de imortele.

De-aş săruta Iubirea cu lutu-mi alb de sânge,

Atunci vei fi o scoică… în lacrimă te-oi frânge.

 Autor: Iordachescu Dragos Nicolae

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s