Am obosit, tată!


Am obosit, tată,

Am obosit să mai fiu om,

Prea mulţi cu0203ini în jurul meu

mă sfu0203şie

cu colţii scru0203şnind

lacom

prea mulţi ulii cu ochii

strălucind la mica

procopseală

şi gheare u020bnfipte u020bn carne

vie

micuţa pasăre

zdrelită

u020bşi respiră sacadat

viaţa

am obosit, tată,

am obosit…

am obosit să mă lovesc de

spatele meu

de cu0203te ori mă-ntorc

ascultă-ţi inima

mi-ai spus

dar ce să fac, tată, cu0203nd ea se loveşte

de cugetul meu

viaţa, uneori, e aşa murdară…

nu trupul meu, ci sufletul u020bmi su0203ngerează

lumea asta nu este pentru mine

u020bmi vine atu0203t de greu!

Mă apasă!

Am obosit, tată, am obosit!

Ai plecat u020bn zări albastre şi m-ai lăsat cu grea

povară!

Uliii şi-au ascuţit ghearele

Lupii aşteaptă după colţ

u020bncă aşteaptă

şi mama … ah, mama!

u020bndură-se Domnul de lacrimile ei!

Am obosit, tată, am obosit!

Mă doare spatele cu0203t m-am lovit de el…

Am obosit, tătucă!…

Urfet Şachir

Mangalia, 23.02.2015, h: 01.25

 Autor: Şachir Urfet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s