zidul o naşte pe ana


capitolul 1-

zidul o naşte pe ana

ana respiră pământ

sfântă e scara

bila ţipă la pahar

paharul bea din apa de ploaie

ce vaiet se-aude?

invers e ceasul

limba e mută

cum? lumea e slută?

lumea priveşte la mută

şi cică ninge tot anul

capitolul 2-

de undeva de unde nici măcar nu ştiu

am prins sub unghii omenirea

praful de stele are gust de mandarine zicea mama

numele mă leagă de pământ zic eu

de ochi îţi atârnă o duminică zicea profesorul

în lanţuri să-ţi legi amintirile zicea fostul amant

dar uite că mi-a albit venirea

şi al dracului mi-a rămas pasul ăsta bătut de vânt

capitolul 3-

pietrele ard doruri

în culise actorul e omul cu mască

eternul suspect de viaţă se declară învins

eu mă declar în impas

sparg lacăte şi desenez clepsidre

în faţa mea e o pădure cu oameni drept frunze

mă apuc de urlat

şi frunzele alea de oameni încep să cadă

profit de moment şi mă ridic în picioare

vedenia asta îmi şade-n spate

şi suflă ca un crivăţ pe la tâmple

– sfârşit-

 Autor: Doria Şişu Ploeşteanu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s