Revista Carteul metaforelor- Buzău, nr. 1


-/

Revista Carteul metaforelor- Buzău, nr. 1.

Despre numărul 1 al revistei CARTELUL METAFORELOR

„Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâine în ruină”

Vers emblematic din poema „Epigonii” de Mihail Eminescu, poem retipărit, ca un editorial din primul număr al revistei de 16 pagini din Buzău, „Cartelul metaforelor”, primit ca dar de la o cititoare în 2015, în zi de ianuarie 7 la Bucureşti, în Cenaclul Victor Ion Popa, de la Centrul Cultural Calderon, din sectorul 2. Revista cu numărul 1 a apărut în august 2014, dar este şi va fi proaspătă ca apa de la izvoarele reflectând brazii cei vii şi stelele suse.

Liviu Ioan Stoiciu laudă pe temerarul făuritor al noii publicaţii, om lucrând şi alte fapte literare- Marin Ifrim. Se adaugă suferinţii sale creatoare Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău şi versul lui Grigore Vieru „Eminescu să ne judece”, aşezat ca moto pe frontispiciu.

Citez interesante gânduri din revistă:

„Toată lumea are nevoie de o poveste. Am păstrat metafora unui om ca să ţin minte povestea”. („În orice destin contează metafora”, Oana Camelia Şerban). „Cartea este rodul unei munci de studiu intens” („Monica Lovinescu, o voce a exilului românesc” – de Mihaela-Nicoleta Burlacu, recenzie de Stelian Grigore). „Scriu în forma asta de lumină” ( „Pretimpul locuitorilor”, Elena Radu). „Umblă vântul pe la uşă,/ vrea să-mi spună nu ştiu ce” ( „Umblă vântul”, poem-meditaţie de Valentina Tihon). Adrian Mondea scrie un „Jurnal de călătorie”, unde vorbeşte despre oraşul Buzău, pământul sfânt al lucrării Sfântului Sava- „locul unde Carpaţii cad în genunchi” şi oamenii lui- „urmaşii păsărilor Phoenix”. „Când voi muri va ninge cu petale/ de trandafiri peste iubirea mea” („Dragostea”, trei strofe de Ioan Vlasiu). „În povestea ta/ râul a ieşit învingător/ (aşa crezi tu) -citat de la începutul versurilor de „Jonglerii pe final de poveste”, al autoarei Ana Maria Gîbu.

„Alex Oproescu este în realitate un om complicat, pretenţios la detaliu, neiertător cu mântuiala, alergic la suficienţă, din stirpea celui care a pictat, repictat şi răspictat odată, acum cinci secole, aproape la nesfârşit, perfecţiunea Giocondei”. (Portetul cărturarului buzoian la 75 de ani, Alex Oproescu, se numeşte „Un tribut de admiraţie”, şi vorbeşte isteţ despre cartea „Buzăul înainte de toate- Despre Alex Oproescu şi cărţile sale”, Editura Alpha MDN 2014, unde autorul, Nistor Tănăsescu, zice că sunt şi alţi intelectuali de marcă ai zonei, numind – din mulţi alţii – pe Alexandru Deşliu, Gheorghe Istrate, Florentin Popescu, Passionaria Stoicescu, Corneliu Ştefan).

Aş cita întreg articolul scris de Magda Ursache, intitulat „România în programul cultural RABLA”, text tăios ca o lamă de brici pe obrazul realităţii oficiale. În ciuda detractorilor, valorile noastre naţionale există, iar Magda Ursache nu este singura în lupta dintre cele două culturi, ale vidului internaţionalist şi preaplinul identităţii naţionale multimilenare.

Marin Ifrim a citit şi a scris despre „Pete de lumină pe fereastra vieţii”, al zecelea titlu de carte al poetului Marin Moscu (debutant în colectiva anului 1967- „Cântec de ţară”, la Buzău şi în propriul volum în 1995- „Călăreţul cu spatele gol”) şi deplânge în alt text plecarea întru ceruri a poetului Sorin Gabriel Şaguna (A tipărit trei volume şi a trăit între 1989 şi 2014, cunoscut fiind şi ca actor de perspectivă). Cuvânt critic Tudor Cicu, despre „Memoriile unui bebeluş”, de Florina Cipu – proză cu tente umoristice şi condei cu multă imaginaţie. O poezie „Plânsoare de zodie” publică Passionaria Stoicescu.

Două poete au primit premii la al XV-lea Concurs de Literatură „Constantin Petcu”, în 2014, la Buzău: Maria Tânjală („Gândul pribeag aleargă-n curcubeu” – din poemul „Respiro”) şi Laura Cozma („Lumina întunericului vine spre mine”… „Timpul m-a prins sălbatic în braţe”… „Sunt captivă-n amintiri/ poemul prin care voi rămâne vie,/ eşti tu!”(Clipe de aur din poemele „Mormântul lacrimilor”, „Alb”, „Captivă”).

Revista se încheie cu-n text de Liviu Ioan Stoiciu, „La zi” şi o recenzie de Ion Roşioru la a doua carte de poezii, „Între cer şi pământ”, a comandorului- pilot de supersonice- în rezervă Victor Rotaru, cu care închei prezentarea acestei noi reviste, cu strofa citată în prezentare, din „Dor de zbor”: „Mi-e dor să mă înalţ spre cer cu stele…/ De aripi supersonice mi-e dor,/ Acesta a fost visul vieţii mele/ Să mă înalţ ca pasărea în zbor”.

Pun revistei şi colaboratorilor prezenţi şi viitori: ZBOR SENIN! (Florin Grigoriu, Bucureşti, 8 ianuarie 2015, zi când este vernisajul expoziţiei de medalii, insigne, plachete, grafică, picturi, cărţi rare, alte obiecte privind pe Mihai Eminescu, la sala „Brâncuşi”, a Parlamentului României, în organizarea colecţionarilor de aceste opere de artă-omagiu, preşedinte al grupării de colecţionari-expozanţi din întreaga ţară fiind Mihai Costin)

 Autor: FLORIN GRIGORIU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s