în cizma ta germană, Mann


sclavii tăi m-au abandonat, Mann. am pus câinii pe urma lor, să-mi aducă trupul trădătoarei blonde, dar ea a mâncat toţi câinii.
raiul despre care-mi vorbeşti a intrat în borcanul cu lapte
mierea a pus capac şi-am descoperit că suntem rude cu regina
dacă nu te grăbeai nu pierdeai calul
îţi pui prea multe speranţe în păcatul acela
de violuri nu mai vorbeşte nimeni
lumea s-a etajat pe culori
religiile au intrat în buzunarul jegos al vagabondului miop
ăla care vindea The Times la intrarea în Square
îmi plăcea de el
acum s-a dus cu lumea să se otrăvească
în cizma ta germană doarme un corb
când l-am găsit avea o aripă ruptă
l-am luat în casă şi l-am vindecat până am devenit prieteni
Mann, corbul ăsta seamănă cu tine
mă face să râd şi-mi aduce pietre verzi
dar el nu ştie cât de mult îl iubesc
uite ce de secrete am ascuns în ochi

partea mea de măr nu e muşcată
dar el, Mann, el mă iubeşte aşa cum sunt

 Autor: Doria Şişu Ploeşteanu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s