Imensa plasă planetară


Imensa plasă planetară

Pluteşte în aer, atmosfera

Ancorată în păienjenescul fir

Şi îmi doresc să explorez Terra

Dar plasa subţire mă face fachir

Spintec văzduhul în stoluri de biţi

Zămislind ecouri ionice

Oricât ar fi copiii de cuminţi

Hipnoza induce trăiri neuronice

Îmi caut fiinţa cotrobăind prin dosare,

Dar răspunsul îmi cade în sunet mut.

Găsesc ecouri de palide felinare

Şi caut ca eul încă să mi-l ascult.

Mă regăsesc în virtualele file

Clădite cu greu transpirând uscat

Patetic avatar al fiinţei mele,

Ce-mi afişează doar stratul timbrat

Fluxul fotonic îmi suge fiinţa

Inhibând animalicele reacţii

Îmi contest acum chiar şi dorinţa,

Nu-s sigur nici pe simplele creaţii!

Haotica navigare în oceanul virtual

Permite naufragii în virale seducţii

Luând intelectul ca sclav sentimental

De către piraţi camuflaţi în bune intenţii

Imensa bibliotecă de scară planetară

Îşi pierde demersul său primordial:

De cuib de ştiinţă pentru Ştiinţă

Şi mediu pentru mediul intelectual.

Trăim într-o acerbă lume virtuală,

În care nici eul nu mai este eu

Şi nici ea parcă nu-i cea reală

Şi nici Iisus parcă nu-i Dumnezeu!…

Mă tem de deplina degringoladă

Jonglată abil dintr-un luxos cabinet

Şi nici evadarea n-o să se prevadă

Cu doar un simplu şi necesar reset!

Gabriel Todica 23.01.2015

 Autor: Gabriel Todică

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s