De atâta galben mi se face negru


Nu că sunt mai palid decât Luna-n barbă,

Nici că ştiu parola unui conjurat,

Dar când bei pastile de splendoare-n iarbă

Mi se-nfige ceva galben în ficat.

Poate că sunt friguri transfrontaliere,

Sau venin de şarpe, de pe Jiu în jos,

Sau poate privirea mea făcută miere

Care te dezbracă foarte scandalos.

Aşa ceva, doamnă, nu s-a mai văzut

De la Topîrceanu şi până la Hruşcă!

Ştiu că am blazonul şifonat cam mult,

Dar nu vreau să fim colindaţi goi puşcă.

Mie-mi plac cearşafuri, lenjerii Clubwear,

Să le simt textura, să le rup satinul,

Atingând curbura plină de mister

Ce-mi strecoară, galben, în ficat veninul.

Şi-apoi să-ţi colind, în semitransparenţă,

Când din vale-n sus, când din sus spre vale,

Până când lăsând orişice decenţă

Să mă-nfig în negrul goliciunii tale.

 Autor: nicolae vaduva

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s