Răspuns la poezia lui Serghei Esenin


Răspuns la poezia lui Serghei Esenin

Şi eu pot spune am acelaşi drept
Poezia mea este universală
Mă iau cu alţii dacă vreau în piept
Şi pot să dau la rându-mi socoteală

Mi-e glasul plin de-al coastelor frunziş
De satul lăbărţat peste coline
De vorbele ce le-am schimbat furiş
În serile ce le-am simţit cu tine

Nechezul clipelor îmi este semn
Într-o clepsidră plină de paragini
Când scriu absent cu tocul meu de lemn
Gonind mereu pe câmpii reci de pagini

Sunt un poet târziu, vorba-mi e ceară
Iar pana mea cu vârful ei de fier
O-nfig mereu- în fiecare seară
Într-un albastru-mbătrânit de cer

Vom rătăci prin vise amândoi
Trecând absenţi prin crângul plin de plopi
Şi ne-om iubi prin iarba din zăvoi
Într-un prezent în care mă îngropi…

 Autor: vanghele ion

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s