Fiinţele de apă…


Fiinţele de apă…

Fiinţele de apă ne-nconjoară
Umbre căzând tăcut peste nisip
Prin noi iubirea către-amurguri zboară
Prin vaste universuri fără chip

Degeaba spui căci oare cuiîi pasă
Totul se sparge-n cioburi de argint
Parfumul nu mai are gust de casă
Atâtea lucruri cu uitări ne mint

Nu-ţi mai vorbesc prefer singurătatea
Să muşte din absenţe ascuţit
Abandonăm în fluturi libertatea
Dorinţelor ce n-au mai pâlpâit

Alunecăm prin dramele ascunse
De vorbe irosite fără rost
Şi veacurile noastre azi sunt plânse
Când drumurile se termină prost

Poate va ninge dintr-o violină
Crăiţele care-au rămas în stoc
Şi-n întuneric umbre şi lumină
Vor mirosi tăcut a busuioc.

 Autor: vanghele ion

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s