FAT FRUMOS FIUL IEPEI


FAT FRUMOS, FIUL IEPEI

Fat Frumos – Fiul iepei era un flacau chipes, sanatos, destul de mintos si nu invata rau de loc. Ba dimpotriva… Maica sa atit de mult il iubea, ca isi rupea bucatica de la gura pentru dinsul, ca el sa poata zburda in voie pe toloaca, sa se hirjoneasca cu minzele si sa creasca armonios din punct de vedere anatomic si fiziologic. Il scarmana prin cap, cu alte cuvinte, avea grija de alimentatia sa rationala, il inscrisese la cercul de tenis si la cursul de pian, la gimnastica artistica si la ceramica, nu exista ceva care baiatul sa vrea si ea, ma-sa, sa-i refuze.
Cu toate ca acesta e adevarul, nu era prea usor pentru o vadana, pe vremuri destul de tinara, care trebuia sa munceasca dublu, numai ca sa-si pastreze numele bun nepatat si veniturile orisicit onorabile. Asa ca, in timp ce flacaul nostru crestea intr-un an cit altii in doi (la cursuri fara frecventa), iapa sarmana se inhama la cele mai grele munci, numai sa-l stie pe dinsul fara nici o grija si indestulat. Si iaca asa au trecut citiva anisori…
Fat Frumos a terminat o scoala din cele mai mari si mai importante, dintr-un oras mare si important. I s-a dat o diploma patrata, cu o multime de semnaturi indescifrabile si dreptul sa ocupe un post conform cu patalamaua respectiva. Si pentru ca era si mintos, si chipes la infatisare, a gasit o slujba bine platita si o societate de elita si o perspectiva de viitor imediat nemaipomenit de promitator.
Buuuun… Si cine s-a bucurat cel mai mult de succesele lui? Eu care nu-l cunosc de loc? Sau voi care aveti problemele si necazurile voastre? Sau vecinii de acasa? Ma rog, s-or fi bucurat si dumnealor… Dar iapa, mama lui, tare s-a mai bucurat! Pina intr-atita era de mindra si bucuroasa, ca arata oricui si oriunde poze de-ale feciorului, de cind era un minz mic si firav, de abia se tinea pe picioruse, pina la fotografii de la studii, adica de la gradinita de copii unde fusese fruntas, din scoala primara, din liceu si de la universitate si o poza colorata frumos, unde un profesor respectabil ii stringea membrele anterioare si il felicita calduros, sincer si formal.
Dupa o vreme, daca i s-a facut dor de fiul ei, iar el era asa de ocupat si prins cu treburile ca nu avea cum si cind sa ajunga la maica-sa, s-a hotarit iapa sa-l viziteze. Macar ca nu fusese invitata. Dar ce, surprizele nu fac parte din viata vertebratelor?
Asa ca a strins iapa in doi desagi cite si mai cite bunatati, din cele care stia ca-i plac feciorului, ovazul cu bobul cel mai plin si paiul cel mai proaspat, cu miros de roua si culoarea lunii, colaci cu stafide si fructe uscate, fistuc rumenit in sare micro-granulata, frunze de mestecat si dulceata de citrice… Si s-a urcat in autobuzul care ajunge la orasul cel mare, si a ajuns cu bine dupa citeva ceasuri in cartierul cu casute elegante si pajisti pascute cu masina, si era cit pe-aci sa nu-l nimereasca pe propriul ei fecior, pentru ca pe usa era scris in chenar aurit: Inginer Fat Frumos – Fiul Leului.
Si gata…!
Ce, nu-i destul?

 Autor: Dorel Schor

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s