CURCUBEUL AUTOGRAFELOR, CARTE DE GEO CĂLUGĂRU


DESPRE GEO CĂLUGĂRU ŞI MEDIUL SĂU LITERAR

Charles Fourier are a spunere privind „noua ordine amoroasă”. Geo Călugăru are o zicere privind noua tălmăcire dureroasă a literaturii ce se scrie astăzi. O veţi afla în cărţile lui. Geo Călugăru – critic literar manierist, adică scrie cu maniere frumoase. Când citeşte ceea ce a scris, are o expresie ingenuă de explorator, îmbinând cunoaşterea (studii de filologie cu mari maeştri, dar şi continuare de studii în chip atent, ajutat şi de funcţia sa de bibliotecar într-un sistem perfecţionat de Ministerul Afacerilor Administrative), deci îmbinând cunoaşterea cu distracţia, zâmbetul cultivat, lectura cu exprimarea prin epigramă sau acrostih.

O carte de autografe primite („Curcubeul autografelor”, 2012)- este rezultatul unei histrionice dorinţe de depăşire a proepinentului – Iată ce am descoperit!, mi-l demască, dar îl şi ecorşează, fiecare răspuns la autograf şi la carte fiind o floare sau un ciulin înflorit, un măr domnesc sau unul pădureţ, o castană încă nedescojită.

Stăruitor în a ţine un cenaclu „Ioan Tecşa”, în memoria unui prieten fost în slujba patriei (redactor la „Pentru Patrie”, revista MAI, recent sărbătorind 65 de ani de apariţie lunară sau în numele unei idei naţionale explicite a luptătorului pentru identitate naţională şi pentru păstrarea ei, prin noul cenaclu „Octavian Goga”, Geo Călugăru, poet, publicist, prozator interesant, cu certe realizări literare, ştie să adune scriitori afirmaţi sau debutanţi, unii strălucitori, alţii enervanţi prin ermetism sau povestirea prozaică rimată, şi afirmarea obsedantă a funcţiei afirmat militare (uneori o fi colonelul un ins important, dar nu-i grad literar, pe când un scriitor având nume de grad, regretatul Constantin Sergentu, era literar vorbind, adesea general prin scrisul său poetic, prin raniţa talentului artistic) , Geo Călugăru este o figură pitorească a culturii bucureştene şi nu numai, el fiind cunoscut în …ograda internelor şi nu numai, prin ţară umblând la şezători literare copilăreşti- cu copii, epigramatice- cu epigrame, întâlniri sărbătoreşti mature- de critic şi istoric literar- având fineţe, ştiinţă şi mai ales condei perpessiciuan (a fost o vreme şi la cenaclul cu numele cărturarul brăilean, (fondator al Muzeului Literaturii Române, de pe Bulevardul Dacia din Bucureşti, pe care nemernicii administraţiei treburilor culturale din 2013-2014 l-au părăduit, desfiinţat, cum alţii sau tot aceia Biblioteca Pedagogică Naţională- de lângă Cişmigiu, ori sediul Uniunii Scriitorilor, dorind şi clădirea şi terenul bibliotecii Metroplitane (fostă „M. Sadoveanu”), lângă alt priceput într-ale ştiinţei literare, criticul-poet Marcel Crihană, lucrare absolut necesară şi onorantă.

Pe de altă parte, că este şi epigramist de ocazie, nu eşte decât o treabă care i se potriveşte şi i se trece cu vederea, gen:

Cartea este gratuită,

Dar cum m-a-nvăţat Zarafu

Să-mi preţuiesc autografu

Pe care dacă vreţi să-l luaţi

10 lei din pungă daţi!”

Continuând: „Prietenului scriitor Florin Grigoriu, odată cu admiraţia autorului. 3 noiembrie 2012”.

Acest text se vrea o replică la autograf şi cum e prieten cu miliardarul epigramist- (cred că are un miliard de rânduri scrise-dar şi ştiute pe derost), Gheorghe Zarafu, scriu şi eu:

Am dat banii, ce să fac?!/ Din punga de om sărac/ Şi am fost şi lăudat…// Când mai scrii

Te-am cumpărat,/ Să mă lauzi, neapărat!

FLORIN GRIGORIU

P. S. Cartea „Curcubeul autografelor” sigur va fi urmată de o alta, fiindcă în ritmul apariţiilor editoriale şi în ritmul prezentărilor sale ale multora dintre acestea în mediile culturale bucureştene, dar şi în cele naţionale – de la Urziceni la Craiova, de la Buşteni la Tg. Jiu etc. scriitorul Geo Călugăru are…material- dedicaţii, epigrame şi madrigaluri, dar şi acrostihuri, în seria cărţilor cu autografe iniţiate de Biblioteca Judeţeană Bacău (Viorel Savin), Biblioteca judeţeană V. Voiculescu- Buzău, Aurel David- Călăraşi, Ion Machidon- Bucureşti, Ion I. Brătianu- Bucureşti ş.a. – autograful fiind, după profesorul universitar timişorean Ion Iliescu o specie litrară distinctă şi interesamtă prin însuşi textul ce ţine de creaţia, de imaginaţia şi talentul surprinderii unui amănunt, al uunei clipe, deci prin personalitatea creatoare altfel revelată şi multitudinea informaţiilor culturale cuprinse- titlu, mediu -cultural, cronologii… Rog cititorii prezentului articol să completeze domeniul, lista respectivelor cărţi.

 Autor: FLORIN GRIGORIU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s