Comemorare Nicolae Labiş la Biblioteca Ion Creangă din Capitală


Aseară, în preajma Sfântului Nicolae cel darnic cu noi toţi, la Biblioteca Ion Creangă din preajma fostului MNLR , într-o sală însufleţită de duhul Poeziei, sora mai mică a lui Nicolae Labiş, Maria Margareta Labiş, flancată de doi cavaleri ai literelor româneşti actuale: Florentin Popescu şi Emil Lungeanu, înconjuraţi de câţiva membri ai familiei Poetului, ni l-au evocat cu mare căldură şi cu devoţiune demnă de toată lauda pe poetul exponenţial al anilor şaizeci, supranumit „buzduganul generaţiei sale”, recunoscut unanim încă pe-atunci drept cel mai strălucit reprezentant al noii poezii, considerat până astăzi unul dintre numele de primă linie ale liricii veacului XX la noi. Nu va surprinde pe nimeni să spun că evocarea Margaretei Labiş a fost cea mai substanţială, cu numeroase detalii de mare preţ din viaţa „copilului minune”. Dar voi adăuga imediat că Florentin Popescu, autorul unei foarte temeinice monografii Labiş s-a impus atenţiei noastre coparticipative prin sinceritatea mărturisirilor privind scrierea monografiei. Reţinem:”Am scris monografia Labiş cercetând documentele vremii, fără a lua legătura cu familia, cum procedasem şi în cazul monografiei închinate lui Voiculescu, şi asta anume ca să nu mă las influenţat în percepţia de ansamblu a autorului asupra căruia mă concentram.”. Emil Lungeanu, glosând pe tema definiţiei poetului, a demonstrat că nicio caracterizare nu este pe deplin cuprinzătoare şi că lucrurile pot fi tranşate fără greş în cazul unui Labiş enunţând cu îndrerptăţire: Iată Poetul! Nu se va găsi nimeni care să conteste.

Înconjuraţi de manuscrise de-ale poetului, de nenumărate tablouri-fotografii cu poetul şi de o proiecţie care ne deuula mereu imagini, pagini, copertele ediţiilor, ale monografiilor, antologiilor, albumelor, festivalurilor naţionale de poezie etc, fotografii cu locuri din zona Poiana Mărului-Mălini, alte fotografii, desene, portrete, autoportrete, manuscrise. Eu însumi scosesem din taşcă un exemplar editat de MNLR cu poezii olografe ale lui Labiş….L-am dat celor din preajmă, ca pe un mesaj nemijlocit de la Poet, care pândea prin uşa întredeschisă reacţiile noastre de cititori… Margareta Labiş ne vorbea despre iubirile Poetului: Natura, Pădurea, părinţii şi surorile, satul de sub culmea Tarcăului, oamenii din Mălini, poezia populară, apoi cărţile, patimă ivită pretimpuriu, direcţionată sensibil de învăţători, de profesori, de neasemuitul prieten şi cicerone Ghiţă Mărgărit. Dar şi despre iubirile adolescentine ale lui Labiş, cele câteva, rămase în suspensie, nu înainte de a fi trecut în pagina de poezie. Cum rar se întâmplă, sora poetului şi-a însoţit la tot pasul evocările de citate din poezia labişiană, de poeme întregi recitate cu impresionant talent, o adevărată revelaţie pentru unul ca mine. Dar au avut prilejul să citească din Labiş şi trei tineri actori, nu chiar foarte tineri. Pentru a câta oară în astfel de ocazii suferim constatând că actorii noştri nu sunt nicicum chemaţi să dea glas de suflet poeziei, poate ei înşişi s-au resemnat cu acest adevăr, şi fapt este că prea rar ne-au dovedit că ştiu pe dinafară textele în chestiune – , pe când noi, cei din sală, le îngânam vers cu vers şi strofă cu strofă, fiecare pentru sine şi pentru vecinii săi, care şi ei îl ştiau pe dinafară pe Labiş…Şi cum să nu ştii pe dinafară Moartea căprioarei, Mioriţa, Dans, Scrisoare mamei, Confesiuni… Sau ultimele versuri, dictate pe patul de spital prietenului Aurel Covaci…Am putut încă o dată să apreciez la maxim, ca pe o şansă extraordinară, ca pe un noroc personal faptul că am crescut şi ne-am format ca literţi ai sfârşitului de veac XX sub lumina mirabilă a poeziei lui Labiş.

Pentru alţii a fost întraltfel, pentru cei ce vin se pare că problemele se vor pune diferit, însăsensibilitatea generaţiei ce s-a format în deceniile 6 şi 7 ale trecutului secol se revendică de la lirica labişiană. Labiş – un supravieţuitor. Răzbunarea unui destin nemilos, frânt la „douăzeci de ani şi încă unul”…

Ion Lazu

 Autor: ION LAZU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s