Acul, câinele, racul, oul şi cocoşul


Acul, câinele, racul, oul şi cocoşul

Poveste populară maghiară

A fost dată ca niciodată un ac care se plictisea în cutia cu multe aţe şi s-a hotărât să meargă în lume. Cum mergea se întâlni cu un câine care o întrebă:

-Unde te duci, acule?

-Să văd lumea!

-Atunci vin şi eu cu tine.

-Haide.

Merg până se întâlnesc cu un rac care îi întreabă:

-Unde vă duceţi?

-În lume, să-mi caut norocul, răspunde acul.

-Atunci vin şi eu cu voi.

-Haide.

Peste o vreme se întâlnesc cu un ou clocit care îi întreabă şi el:

-Unde vă duceţi, măi fraţilor?

-În lume, să-mi caut rostul, îi răspunde acul.

-Atunci vin şi eu cu voi.

-Haide.

După un timp se întâlnesc pe drum cu un cocoş.

-Unde vă duceţi? Îmi spuneţi şi mie?

-În lume, să ne încercăm norocul.

-Atunci mă alătur şi eu de voi.

-Hai că te primim şi pe tine.

Ajung pe înserate într-o pădure şi încep să-şi caute un loc de dormit. Dar iată, zăresc o căsuţă în apropiere şi intră să ceară adăpost pentru o noapte. Dar în căsuţă, spre uimirea lor, nu se află nimeni.

-Noi tot dormim aici şi dacă nu e nimeni, spun ei, şi porneşte fiecare să-şi găsească un loc potrivit.

Acul se înfige într-un prosop, oul se aşează în cenuşă, racul se suie în ligheanul cu apă, cocoşul se urcă pe gard iar câinele îşi ocupă locul în faţa căsuţei. Adoarme fiecare repede după un drum atât de obositor.

Căsuţa aparţine celor trei vulpi, care peste zi dau ocol găinilor din sat, iar seara se îndreaptă spre adăpostul lor. Alergând prin pădure, trosnesc crengile sub picioarele lor, şi aude dintr-odată cocoşul. Începe să cânte de le sperie vulpile cumplit. După ce-şi continuă totuşi drumul, le aude şi câinele şi începe să latre de tremură blana vulpilor şi se întreabă, oare ce se întâmplă în căsuţa lor. Când să intre în casă, câinele o muşcă pe fiecare iar ele fug speriate în căsuţă.

-Hai repede, zice vulpea cea mare, răscoleşte cenuşa după jăratic să se facă lumină ca să vedem şi noi ce se întâmplă aici!

Se duce vulpea mai roşcată şi începe să scotocească cenuşa la care oul clocit explodează numaidecât iar vulpile se sperie şi mai tare. Fuge vulpea la lighean să-şi înmoaie degetele fripte dar acolo îi vine racul de hac şi o ciupeşte zdravăn cu cleştele.

-Auuuuu! strigă vulpea de durere şi fuge la prosop să se şteargă dar acolo acul se înfige în laba ei.

-Auuuuu! Strigă toate cele trei vulpi, luând la fugă. Haideţi suratelor că aici se întâmplă lucruri periculoase şi fug şi azi dacă nu s-au oprit între timp.

Şi iaca aşa a scăpat satul de vulpile prădătoare!

Traducere şi adaptare Suzana Deac.

 Autor: Deac Suzana

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s