sa merg – poezie dedicata lui Emanuel Pope


cu revolutia în vine am sperat ca trec mai departe
si nu am stiut ca sunt în stare
sa ma urc an de an
pe cochilia melcului patrunzator de timpuri
pentru ca inocenta noptilor mi-a gaurit sufletul
am început sa merg
sa merg
sa merg
pâna când drumurile au strigat numele vietii
m-am uitat peste umeri la ea si am râs
ce stie ea, viata? ce stie ea?

„Ce peste ciudat este omul, am gândit ca pentru ultima oara”

Foto: Doria Sisu – Irlanda

 Autor: Doria Sisu Ploesteanu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s