Poeţi macedoneni – DINA CUVATA


DINA CUVATA

DATE BIO-BIBLIOGRAFICE:
S-a născut în satul Dobroşani, lângă Ştip, Republica Macedonia.
A terminat Facultatea de economie la Scopje, 1978. În prezent este angajat la Radio Macedonia – Redacţia pentru emisiuni în limba aromână.

Cărţi publicate:
Carabeù, lài carabeù (folclor aromân), Bucureşt, 1985, Zghic di moarti (poezii), Sirakuza, USA, 1989, Sâmta umuti (bilingvă), Ohrid, Macedonia, 1990, Sãrmãnitsa (proză), Siracuza, USA, 1990, Scumpã-i dada (poezii pentru copii), 1996, Voi Armãnji Machidunits. Folclor di la Armãnjlji Grãmusteanji di Ovci Pali, Scopje, 1998, Pirifan hilj di picurar (poezii pentru copii), Skopje, 1999, Bat cãmbànjli (poezii, bilingvă), Skopje, 2009.
A tradus şi publicat: Iliada, Odiseea, Eneida, Comedia Divină, Cãntecul Nibelungilor, Biblia.

ÎNVĂŢĂTURILE MAMEI

-Mamã, mi-e foame!
-Munceşte, munceşte, fiul meu!
Două mâini vor câştiga pentru o gură!
-Mamă, picioarele mă dor!
-De la cap ţi se trage, fiul mamei!
Capul face, picioarele trag!
-Mamă, sufletul mă doare!
-Ştiu de ce te doare, fiule, ştiu.
Dar aleargă, caută, lucrează,
Că n-o să vină nimeni
Acasă să-ţi aducă
Ceva care se câştigă cu spada!

CA O SUFLARE

Doar să sufli, fuuu, ca o răsuflare, Doamne, binecuvântează!

Aşa cum oierii în peştera din Vicleim
Făcutu-s-au paznici ai naşterii Tale,
La fel şi aromânii din Macedonia şi din Tesalia
Fost-au aceia care l-au chemat pe apostolul Pavel.

Şi veni Pavel şi rosti Cuvântul peste Balcani
Şi-a prins rădăcini, iar pentru norod se făcu Bine,
Pace, Încredere, Nădăjduire că Mântuitorul
Va veni şi va judeca şi va cântări.

Sufletul judecată aşteaptă
Fiindcă el trebuie să plătească pentru toate:
Şi mintea pentru cele făcute şi gura pentru cele rostite.
Suflă, fuuu, şi binecuvântează-l pe aromân.

Aşa îţi cântăm într-o suflare: Acum şi în vecii vecilor. Amin!

POEZIILE -DEŞTEPTAREA AROMÂNILOR

Mi-am scris, mi-am rânduit poeziile,
Mi le-am învelit cu velinţe de lână
Şi le-am lăsat să doarmă un pic.
“Lasă să crească oleacă”, mi-am zis.
Poeziile mele trebuie să se pârguiască
La fel ca oamenii cu minte multă.
De la ele se-aşteaptă lucru mare şi sfânt.
Ele ne sunt Patrie,
Ele ne sunt Episcopatul Pindului,
Academia din Moscopole,
Literele Tipografiei,
Rafturile şi semnăturile din Bibliotecă,
Principatul Pindului…
Pe ele s-a adunat tot ceea ce a fost mai înţelept.

Astfel crescute, rumenite, răscoapte,
Ele au devenit clopote bisericeşti
Care de departe îngână
“Înţelepţirea” aromânilor.

NU VĂ ATINGEŢI DE POEZIA MEA

Am scris o poezie pentru taică-meu,
Pentru maică-mea, pentru oamenii din preajma mea,
Apoi am prins s-o mărunţesc, s-o frământ,
Ca olarul care frământă huma.
În cele din urmă mi s-a părut c-am făcut ceva bun –
Şase zile am tot lucrat.
În cea de şaptea mă voi odihni, mi-am zis.
Şi bine mai adormii, la fel ca atâţia meşteri!
Dar, luni, să vezi minune:
În locul tatei şedea Mântuitorul,
În locul mamei, Născătoarea de Dumnezeu,
În locul oamenilor, Ioan Botezătorul şi Sfinţii!
În jurul meu izbucni:
HRISTOS S-A NĂSCUT, ADEVĂRAT S-A NĂSCUT!
DAR DE DATA ACEASTA ŞI PENTRU AROMÂNI!
Amin! Aleluia! Amin! Aleluia!

Ce lucru minunat am făcut, mi-am zis eu!

Nu vă atingeţi, rogu-vă, de poezia mea!
Amin! Aleluia! Amin! Aleluia!

ÎN CINE SĂ SE-NCREADĂ OMUL?

Două lucruri de mirare mi-a povestit un aromân
Pe care el le-a auzit cu urechile lui şi le-a văzut cu ochii lui,
Şi nu cred că m-a înşelat –
Eu îl ştiu de cel mai cuminte om din Grecia
(Dacă avem în vedere că grecii nu-s aşa de cu minte)

Când se face timp frumos şi cerul e senin-lacrimă
Sus peste regiunea Tesalia se strâng vulturii cu miile
(El zice că sunt de cei de la Roma)
Şi cântă tare şi locul se cutremură:
“Aromâni, din somnul de moarte treziţi-vă
Şi pe locurile voastre din Tesalia şi Pind
O frumoasă Aromânie înfiinţaţi!”

Fapta cealaltă e de şi mai mare mirare:
Chipurile, primăvara, când cresc florile toate
Şi se pare că Paradisul a coborât pe pământ
Într-o frumoasă poiană la Samarina
Florile crescute în miile de culori
Ca de mână scris înscriu:
“Diamandi cu legionarii lui unde s-au dus
Şi-n mâinile cui au lăsat Principatul Pindului?”

Doamne, slavă Ţie, dă-le minte şi aromânilor
Care sunt speriaţi ca şobolanii şi nici nu ciripesc!
Doamne, oare nu vezi că te fac de ruşine şi pe Tine?
Spune le că nu ai de gând să-i nimiceşti!

http://www.radiomakedonia.ro/diverse/fisiere/grailu2%2844%292010.FR…

http://bibliosophia.ro/despre_aromani_si_destinul_graiului_lor_cu_l…

http://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Dina_Cuvata

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Traducere din macedoneană: Dina Cuvata

Stilizare: Irina Lucia Mihalca

Anunțuri

2 comentarii

  1. nicolae grigore mărăşanu · Acum 21 de zile

    felicitări, frate dina cuvata !

  2. thomadriza · Decembrie 24, 2011

    Minunate si emotionante poezii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s