Studii

Comentariu de text Năluca Nopţii, Mihai Ganea

                                                                                                          NĂLUCA NOPŢII, [...]

Între Faust și Golem – autor Boris Marian

Între Faust și Golem Începând cu autori anonimi, apoi cu Marlowe, Goethe, apoi Feuchtwanger, fr. Faust a devenit un erou mitologic… modern.  Viața veșnică este  un vis la care nu se renunță, indiferent de preț. Golemul este mai puțin cunoscut, dar el are corespondent în cinematografia americană , pe Frankenstein, dar  este departe de  ceea [...]

Kierkegaard – un geniu straniu , autor Boris Marian

O carte ce merită reluată la lectură adeseori este „ Mirarea filozofică” a Jeannei Hersch, apărută în traducere română la Editura Hasefer, în 1994. Nu putea lipsi S/oren Kierkegaard ( se citește Soeren Kirkegor), care a trăit în Danemarca în tre anii 1813-1855, adică o viață extrem de scurtă pentru un filozof, ca pentru orice [...]

MOARA CU NOROC SPAŢIUL MALEFIC, FACTOR ORDONATOR AL STRUCTURII EPICE un eseu de IOAN FLORIN STANCIU

Toţi exegeţii mai importanţi ai nuvelei Moara cu Noroc,hipnotizaţi parcă de complexitatea tipurilor umane create de Slavici, au scos în evidenţă remarcabila capacitate analitică a autorului, deplângând însă incapacitatea nuvelistului de a da operei sale o expresie formală adecvată – o arhitectură,adică, pe măsura marilor sale intuiţii psihologice. Astfel, G. Călinescu presupune că nuvela a [...]

Despre CABALA – autor Boris Marian

Despre CABALA Să scrii despre Cabala în câteva cuvinte mi se pare o impietate și totuși … Voi încerca doar o introducere într-un domeniu pe care unii nu-l  cunosc deloc, alții îl venerează fără să-l cunoască, alții îl disprețuiesc cu multă suficiență, etc. Există Cabala iudaică și Cabala creștină, născută din cea iudaică. Cuvântul în [...]

HANUCA : SĂRBĂTOAREA ȘI …. UN CÂNTEC AL SĂRBĂTORII de Lucian Zeev HERȘCOVICI (18-12-2011)

HANUCA : SĂRBĂTOAREA ȘI …. UN CÂNTEC AL SĂRBĂTORII de Lucian Zeev HERȘCOVICI (18-12-2011)

Ce reprezintă sărbătoarea de Hanuca în calendarul evreiesc (”mozaic”)?  Mi-am pus această întrebare în repetate rânduri, încercând de fiecare dată să-mi dau un răspuns universitar  sau un răspuns ”iudaic” și să evit reluarea argumentelor și contra-argumentelor auzite sau expuse anterior. M-am gândit la o sărbătoare care combină elementul istoric și elementul tradițional, precum și aspecte [...]

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI

Naşterea după trup a Domnului Hristos îşi relevă importanţa dacă o raportăm la importanţa capitală pe care o are Trupul Domnului în lucrarea mântuitoare înfăptuită de Hristos. Astfel, Hristos însuşi spune: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care [...]

POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI

De „Crăciun”, Biserica Ortodoxă celebrează „Naşterea Domnului”, sărbătoare a cărei importanţă nu mai are nevoie de nicio subliniere, taina „Întrupării” având un rol central în creştinism sub toate aspectele (doctrinar şi liturgic). Ne puteam întreba însă de ce numim „Crăciun” sărbătoarea religioasă a „Naşterii”; cu alte cuvinte, ce legătură există între acest eveniment sacru definitoriu [...]

Puncte…Referinţe Geometrice sau Suma Realităţilor Alternative

Aş vrea să îmi pot regăsi forma delimitată odinioară dintr-un punct. Astăzi este supra-realist crescută într-o formă primară care nu îşi înţelege marginile. Doar creşte fără nicio determinare şi îmi încearcă gustul gândurilor. Mă încearcă tot mai mult înţelegerea pentru realitatea decupată din noţiunea pre-stabilită de realitate alternativă. Realitatea alternativă să fie o constantă tangentă [...]

Amplitudinea cuvintelor – II

 Fiecare act al creaţiei (literare) este unic şi poartă amprenta unică a personalităţii care l-a generat.                                                         Tudor Alexandru Costin Stimate cititor,            Doresc să pornesc această discuţie de la observaţia domnului Masaru Emoto care afirmă că: “La început am dorit să expun apa la cuvinte rostite verbal, dar din cauza marilor diferenţe care există între [...]

CÂMPUL PSIHO-POETIC ŞI VECTORUL POET – Un posibil început

    Ch. Peirce: semnul „este ceva care ţine loc de ceva pentru cineva”.             Nota autorului:            Acest text se doreste a fi o continuare a discuţiei purtată cu domnul profesor Florin Contrea, cu ceva timp in urmă, mai exact septembrie 2009 – ianuarie 2010, pe un site de socializare. Atunci dânsul mi-a sugerat să urmăresc şi să încerc să dezvolt ideea câmpului psiho-poetic. [...]

Stan V. Cristea – TRADITIA CĂLUŞULUI ÎN JUDEŢUL TELEORMAN

Stan V. Cristea – TRADITIA CĂLUŞULUI ÎN JUDEŢUL TELEORMAN   Studiul monografic elaborat de Stan V. Cristea – TRADIŢIA CĂLUŞULUI ÎN JUDEŢUL TELEORMAN de la ritual la spectacol (Ed. Aius, Craiova, 2008) şi editat, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman în anul 2008, reprezintă dezvoltarea dizertaţiei pentru Master în Managementul bunurilor culturale, [...]

Studiu privind “Motivaţia profesională a cadrelor didactice”

Studiu privind “Motivaţia  profesională a cadrelor didactice”     Tema: Motivaţia profesională   Autorul studiului : prof. psiholog şcolar Deac Suzana   Colaboratori: coordonatorul proiectelor educative, diriginţi, profesori   Obiective :   -         Cercetarea tipurilor de trebuinţe, de motivaţie profesională la cadrele didactice din Colegiul Tehnic « INFOEL », Bistriţa   -         Cunoasterea acestor tipuri de trebuinţe, motive [...]

Arta de a-ţi păstra trecutul

Ce este gustul? Are el valoare, istorie, definiţie? Istoria gustului nu operează cu fapte, în care toate adevărurile au fost împărţite în două, după modelul hegelian, spre a li se ascuţi mai bine tăişul. Studiul literaturii este mult prea relativ şi subiectiv ca să poată căpăta vreodată un sens coerent. Dar pentru că istoria gustului [...]

Râsul din noi, (preluare de pe http://ligaoamenilordeculturabontideni.blogspot

În această subtilă zi de toamnă am avut plăcerea să intervievăm pe membrii Comisiei pentru Ironie şi Limbaj Esopic, dl. Karl Max, preşedinte, şi dna. Elena din Trojan. Deşi sunt renumiţi pentru discreţia şi modestia lor, datorită grosolanelor noastre insistenţe cei doi au acceptat să se lase fotografiaţi, pentru a demonstra încă o dată că [...]

FIZIOGNOBRAZul lui Victor Ciorbea

Mulţi cred că e mai uşor să descrii aspectul exterior al unei vremi trecute decât să ajungi la sentimentele şi gândurile oamenilor. Eu cred că este mai uşor să explorezi „universul” numit om. Este adevărat că foarte mulţi nu pot observa la un posesor cu daruri spirituale mari, mai sus decât măsura propriei lor inteligenţe, dar [...]

FIZIOGNOBRAZul lui Emil Constantinescu

După sute şi mii de ani de observaţii asupra aspectelor fizionomice ale omului, în raport cu comportamentul acestuia în societate, evidenţa raportului dintre frumuseţea fizică şi cea morală, nu mai poate fi tăgăduită. La fel de adevărat este şi că virtutea înfrumuseţeză, iar viciul urâţeşte. Chipul unui om vicios, chiar dacă este frumos (masca iluzorie [...]

FIZIOGNOBRAZul lui Theodor Stolojan

Despre Theodor Stolojan nu poţi să scrii nici cu patimă, nici cu pregnanţă, controversa ar fi cea mai indicată. Necunoscându-i spiţa neamului nici după mamă, nici după tată, nu pot să-mi dau seama de influenţele culturale şi spirituale, pe ce filon le-a primit. Singura certitudine, având în vedere anul naşterii(1943), odată ajuns la maturitate, este  [...]

Fiziognobrazul lui Petre Roman

Ironia sorţii a făcut ca fizionomia lui Petre Roman să aibă  aspectul ideal al ironiei. De la prima observaţie iţi dai seama că, una vorbeşte… şi alta gândeşte. Variabiliatea  părţilor obrazului(nici cameleonul nu se poate schimba aşa de repede), care nu-ţi lasă timp să observi vreo trăsătură hotărâtoare, trebuie să-ţi dea de gândit, înainte de a [...]

Fiziognobraz (6 – lea)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului)   Când ne aflăm în societate şi vedem pentru prima dată o figură nouă, adesea auzim spunându-se, la o privire superficială, că acea persoană are o înfătişare cinstită şi deschisă, sau că arată ca un perfid. În această idee vă prezint câteva din semnele fizionomice descrise de [...]

Fiziognobraz (5-lea)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului)   Din generaţie în generaţie s-a transmis şi s-a înrădăcinat în noi maxima potrivit căreia faţa este oglinda sufletului. Lipsa de informaţii despre o persoană pe care o vedem pentru prima dată, nu ne împiedică să ne formăm o idee despre sufletul acelei persoane doar privindu-i faţa. [...]

Fiziognobraz (4-lea)

(arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului)   Când îi privesc obrazul gros, Ca un şorici întors pe dos, Mă-ntreb: ce lamă ar putea Să răzuie aşa ceva ? julian   Cu toate foloasele pe care le-a adus, de-a lungul timpului, fiziognomia, de către cei care au întrebuinţat-o în arta de a vindeca, fizic [...]

Fiziognobraz (3-lea)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului)   Să facem o incursiune în istorie, înainte de a trece mai departe, pentru a-i cunoaşte pe cei care ne-au lăsat „semne diagnostice”. Primele consemnări ni le-a lăsat Hipocrat, care a trăit cu vreo patru sute şaizeci de ani înaintea lui Cristos. În scrierile sale s-a ocupat [...]

Fiziognobraz (2-lea)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului)   Înainte de a trece mai departe, trebuie să vă spun câte ceva dspre fizionomie. Dacă vrem să fim bine înţeleşi, atunci când scriem sau vorbim, trebuie să ne slujim de acei termeni al căror înţeles să nu lase loc de vreo îndoială. N-am să fac abuz [...]

Fiziognobraz (1 – ul)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului)   Încă din antichitate, oamenii au fost preocupaţi de fizionomie (arta de a recunoaşte caracterul uman după fizionomie). Însuşirea morală superioară (nobleţea) fiind în raport direct cu inteligenţa, Aristotel (384-322 î.e.n.) a constatat că la oameni corpul urmează evoluţia sufletului şi astfel a făcut afirmaţia că „înţelepciunea [...]

FIZIOGNOBRAZul lui Ion Iliescu

Născut la 3 martie 1930, în Olteniţa, Ion Iliescu a fost primul preşedinte ales al României de după Revoluţie. A condus România între anii 1990–1996 şi 2000–2004. Are un cap nici prea mare, care  să vestească nerozie, nici prea mic, pentru slăbiciune. Dacă îi privim faţa cu atenţie, are o expresie ironică. Părţile obrazului sunt [...]

FIZIOGNOBRAZ (6 – lea)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului) Când ne aflăm în societate şi vedem pentru prima dată o figură nouă, adesea auzim spunându-se, la o privire superficială, că acea persoană are o înfătişare cinstită şi deschisă, sau că arată ca un perfid. În această idee vă prezint câteva din semnele fizionomice descrise de câţiva [...]

FIZIOGNOBRAZ (5-lea)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului) Din generaţie în generaţie s-a transmis şi s-a înrădăcinat în noi maxima potrivit căreia faţa este oglinda sufletului. Lipsa de informaţii despre o persoană pe care o vedem pentru prima dată, nu ne împiedică să ne formăm o idee despre sufletul acelei persoane doar privindu-i faţa. Prin [...]

FIZIOGNOBRAZ (4-lea)

(arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului) Când îi privesc obrazul gros, Ca un şorici întors pe dos, Mă-ntreb: ce lamă ar putea Să răzuie aşa ceva ? julian Cu toate foloasele pe care le-a adus, de-a lungul timpului, fiziognomia, de către cei care au întrebuinţat-o în arta de a vindeca, fizic şi moral, [...]

FIZIOGNOBRAZ (3-lea)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului) Să facem o incursiune în istorie, înainte de a trece mai departe, pentru a-i cunoaşte pe cei care ne-au lăsat „semne diagnostice”. Primele consemnări ni le-a lăsat Hipocrat, care a trăit cu vreo patru sute şaizeci de ani înaintea lui Cristos. În scrierile sale s-a ocupat numai [...]

FIZIOGNOBRAZ (2-lea)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului) Înainte de a trece mai departe, trebuie să vă spun câte ceva dspre fizionomie. Dacă vrem să fim bine înţeleşi, atunci când scriem sau vorbim, trebuie să ne slujim de acei termeni al căror înţeles să nu lase loc de vreo îndoială. N-am să fac abuz de [...]

FIZIOGNOBRAZ (1 – ul)

(Arta de a desluşi caracterul după bucile obrazului) Încă din antichitate, oamenii au fost preocupaţi de fizionomie (arta de a recunoaşte caracterul uman după fizionomie). Însuşirea morală superioară (nobleţea) fiind în raport direct cu inteligenţa, Aristotel (384-322 î.e.n.) a constatat că la oameni corpul urmează evoluţia sufletului şi astfel a făcut afirmaţia că „înţelepciunea omului [...]

Morală sau artă?

Anumiţi cercetători – critici literari, esteticieni – ar putea considera oarecum inadecvată întrebarea: „Morală sau artă?”, deoarece aceasta include o semnificaţie subiacentă a cărei valabilitate foarte puţini sunt dispuşi să o accepte: arta nu are o condiţie morală intrinsecă; altfel spus, aceste domenii sunt cu desăvârşire autonome, distincte, rezultând, aşadar, necesitatea ca unul dintre cele [...]

Adam’s mitochondrial DNA data transmission theory

În broşura ataşată veţi descoperi o ipoteză privind bio-traductoarele sufletului uman. Deoarece broşura este în engleză, adaug şi o traducere parţială. 2. Prezentarea teoriei Cercetarea ştiinţifică interdisciplinară este o metodă modernă de cercetare, care va conduce cu siguranţă fiinţa umană către pomul cunoaşterii totale. Pe lângă ştiinţele clasice, precum electronica, medicina, biofizica, biochimia, psihologia, matematica, [...]

Criticele operei caragialiene II. Paradigma omului politic

Există, am putea spune, două feluri de întrebări: cele cărora li se poate oferi un răspuns şi altele care sunt sortite să rămână totdeauna o necunoscută. Ceea ce le desparte pe unele de celelalte nu este subiectul pe care îl implică, ci acel câmp al cunoaşterii unde presupunem că îşi află soluţia. Spre exemplu, există [...]

Criticele operei caragialiene

Adeseori, aparenta lipsă de însemnătate a cuvintelor sfârşeşte prin a ne induce un determinism fatal: desconsiderarea ideilor înseşi pe care acestea le articulează; proces amplificat, am putea spune, chiar de o anumită inconştienţă a cititorului care, în virtutea obişnuinţei, tinde a ignora faptul că tocmai ideile, mai degrabă decât materia, exercită asupra individului şi raţiunii [...]

Motivul călătoriei

Am văzut cum motivul călătoriei este de o mare importanţă în romanul antichităţii greco-latine, dar şi în cel baroc de vreme ce intriga acestor romane a fost concepută ca un voiaj. Călătoria devine cel mai adesea pretextul prezentării de experienţe a unor personaje, experienţe pe parcursul cărora un erou se poate modela, poate evolua sau [...]

Încotro România? Încotro Cultura ei!

Atunci când ne vom trezi la acest răspuns, ne vom apropia de Lumină. Până atunci va trebui să ne mai târâm în neputinţa întunecimii neromânească, gândindu-ne la nevoia de „reacţie” a retoricii culturii, prin ochiul vigilent al genezei, astfel încât să ştergem orice „manifestare bruscă” a perpetuării politicii prin incultură. Ochiul genezei, este „Intelectualul”, care spune Mircea Eliade, [...]

Consideraţii generale asupra romanului latin

Formula condicio humana nu reprezintă o creaţie a modernilor. Ea a fost usitată pentru prima dată doar de către latini fiind atestată la Cicero (Tusculanae Disputationes) dar şi în opera lui Seneca sub forma echivalentă „sors humana” în De Beneficiis şi Naturales Questiones. Iată cum caracterizează savantul francez Jean Marie Andre semnificaţia acestor formule: „aceste [...]

Măgarul de aur, metamorfoze

Apuleius ne-a lăsat una dintre cele mai fascinante şi mai variate opere ale Antichităţii, de fapt una dintre marile creaţii literare de limbă latină. În concertul operelor numeroase ale lui Apuleius – mai ales mici tratate de filozofie platoniciană şi discursuri – Măgarul de aur deţine locul principal, ca cea mai complexă mărturie a gândirii [...]

Managementul crizelor

Microscenarii Motto: “Va fi vreme de strâmtoare cum n-a mai fost de când sunt popoarele şi până în vremea de acum… dar în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit… cei înţelepţi vor lumina ca strălucirea cerului… mulţi vor cerceta-o(nota: Biblia) cu de de-amănuntul şi va creşte ştiinţa… când se va isprăvi de sfărâmat puterea poporului [...]

Satyricon-ul

Primul roman latin, Satyricon-ul (din care s-au păstrat numai 141 de capitole) însumează caracteristicile a ceea ce am denumit mai înainte roman al condiţiei umane. Acest roman a fost scris în timpul domniei lui Nero, perioadă care reprezentă cea mai tensionată şi mai bogată în semnificaţii secvenţă a secolului. El prezintă atmosfera particulară a acestei [...]

Mozaic de arte imagistice polivalente-cultură, artă cinematografică şi umor

Dedic acest mozaic d-lui profesor specialist în imagistică Ion Agachi, cetăţean american de origine română, venit în vizită în România după 16 ani, din a cărui stilistică m-am înnoit în studiile şi cercetările mele în domeniul artei imagistice. * Lucrarea a fost concepută în părţi distincte şi anume: * Partea I -America trecută în proză [...]

Barbaria unor oameni de ştiinţă şi a unor politicieni care distrug împreună echilibrul ecologic şi natura umană, prin metode ştiinţifice şi haos

Punte între subiecte. Nu-i greu de constatat că mozaicul de faţă se înnoieşte atât cu aspecte din titlul sus arătat, cât şi cu noi implementări artistice după cum urmează: -extinderea dialogului artistic cu surse şi resurse umane, culese din orizontul Agoniei.net. -completarea în următoarele părţi cu piese şi imagini artistice din filmologia lui P.N. Mihail [...]

Înger vagabond

Poate sunt un înşelător, un bătrân trubadur care sminteşte ochii şi inimile celor aşezaţi în fotolii— Poate sunt coloana de marmură Sub care vă adăpostiţi gloria Poate am în oasele nevăzute o stea, multe stele-galaxia poeziei şi între malurile voastre fără izvoare, mereu ţâşnesc, mereu sunt sperietoare. (Poate) În ianuarie 1988, criticul ieşean Zaharia Sângeorzan [...]

Lombroso – lombrosian

Ce ştim despre Lombroso? Se spune masochist, sadist, lombrosian, unii mai spun moron, dar unii nu ştiu despre ce este vorba. Moron este un termen medical, iubit de un fost coleg al meu, înseamnă un handicapat mintal, care ar trebui respectat şi el, nu vânturat ca pe ceva de dispreţuit. Mă rog, colegul,iubirea de aproapele. [...]

Heliodor

Interesul pentru scenografia aventurilor rămâne în continuare deosebit de pregnant în cadrul peisajului romanesc al secolelor al II-lea şi al III-lea p.Ch. Cel mai complex şi mai valoros exponent al genului din această perioadă, romanul lui Heliodor, Etiopicele (Ethiopica) sau Teagene şi                 Haricleea păstrează arhetipurile romanelor anterioare [...]

Lucian Blaga – TREPTELE SI TRECEREA CENZURII TRANSCENDENTE

5. TREPTELE ŞI TRECEREA CENZURII TRANSCENDENTE (MARII ORBI ŞI COPIII CARE ÎI DUC DE MÂNĂ) Motto: ‘’Iată, e noapte fără ferestre-n afară’’ (Lucian Blaga – Psalm) Până să ajungă la concluzia dezolantă, sintetizată în motto-ul menţionat şi apoi s-o justifice raţional în TRILOGIA CUNOAŞTERII (1934), Lucian Blaga a căutat cu ardoare urmele paşilor Demiurgului pe [...]

Fantasticul și realitatea

Pentru a defini fantasticul cred că trebuie sa ne îndreptăm spre ceea ce înțelegem noi prin realitate. Pentru simțul comun, realitatea reprezintă tot ceea ne este accesibil în mod direct, nemijlocit prin simțurile naturale, acel prezent de-o clipă, în care ne regăsim plenitudinea forțelor vitale.Fantasticul derivă din realitate, este o alterare a ei, în sensul [...]

Coordonatele intrigii romanului grec

Coordonatele intrigii romanului grec sunt dragostea şi soarta. În primele romane, dragostea apare ca “singurul demiurg al intrigii”, motorul ei principal care motivează acumularea, complicarea şi decantarea conflictelor. Dragostea (mai exact povestea de dragoste) este principalul obiectiv urmărit. Cuplurile, fie că se formează la începutul romanului, fie ulterior, în plină derulare a intrigii, domină cu [...]

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 433 other followers