Nuvelă
Templul tăcerii (1)
Ideea nuvelei: Drama unei femei, îngrijindu-şi soţul paralizat, dar, totodată, căutând alte aventuri amoroase… (fragment) Spre seară, pe terasa localului de pe strada falezei, scrutând lumina amurgului rubicond, se întreba ce îi vor făgădui zilele următoare şi cât din ceea ce plănuise va fi dus la bun sfârşit. Tăcerea rămânea la fel de apăsătoare precum [...]
Blestemul
O primăvară, la începutul anilor 1700, a venit cu mult soare şi verdeaţă. Stolurile de păsări călătoare s-au întors din ţările calde. Plaiurile cărăşene au prins viaţă, de la deal la câmpie. Oamenii zoreau animalele la arat, glia străbună. În satul Vrăniuţ, Ionel şi Ana întâlnindu-se s-au luat la vorbă. Tinereţea i-a-ndemnat la sentimentele de [...]
Nuşa (sau chipul din globul de cristal)
Neculce-loc aflat la margine de timp şi-n mijlocul altui spaţiu. Locul copilăriei mele oglindit în zecile de chipuri ce-mi aţin calea. ,,Cei de la câmp,, sau ,,cei de pe moşia lui Paladi,, aşa ne numeau oamenii din satele apropiate, şi era adevărat pentru că satul s-a creat pe un câmp sălbatic încărcat cu multe taine. [...]
Amalgam-capitole…
Se întoarce zâmbind către Daniel. – Am vorbit cu Gabriela, doica şi sora mea de suflet. Are grijă să îmi beau cafeaua de dimineaţă şi să cuceresc un prinţ pe care să îl provoace la duel dacă se murdăreşte crinolina prinţesei. – Am să mă prefac rănit poate totuşi se îndură să mă lase să [...]
Ispita – Capitolul I / 2
Capitolul I / 2 ÎNDOIALA În acei câţiva ani mai grei, Fănel a resimţit destul de puternic şocul suferit de părinţii săi, atât în plan economic cât şi moral. Veniturile lor, în scădere evidentă, erau direct proporţionale cu atenţiile materiale pe care le primea feciorul şi acest aspect i-a dat destul de mult de [...]
Obsesii @1
Îşi aminti imaginea aceea ca şi cum, dincolo de eboşa ei, ar fi persistat aura adevărului absolut. Faţa străinei întâlnite cu mulţi ani în urmă, într-un oraş neînsemnat din sudul continentului, încă păstra forţa necesară reclădirii misterului distonant. În fond, pentru un om oarecare, trăsăturile acelei fizionomii, prea puţin importante spre a constitui edificiul vreunei [...]
Ispita- Capitolul I / 1
Capitolul I / 1 ÎNDOIALA Fănel se întorcea de la serviciu suficient de plictisit şi obosit încât să nu mai observe fetele îndrăzneţe care-l fixau stăruitoare cu privirea în staţia de metrou şi care, nemulţumite că nu i-au smuls un zâmbet admirativ sau o privire interesată, îl catalogau ca fiind nătăfleţ, neînsemnat, lipsit de importanţă, [...]
A TREIA ROMĂ ULTIMUL PAS ( *novelina de amor şi ură)
(*O UITĂTURĂ GELOASĂ ÎNVĂLUINDU-MI DESTINUL) “Cînd să cobor de pe trotuar , pe alee, era să cad în gura căscată a canalizării , cineva “săltase” capacul de fontă şi acum un mic infern se înfiinţase perfid , am rupt nişte crengi din gardul viu şi le-am” plantat” în gaura de iad ca să semnalizeze că [...]
Crabul
Trecuse o lună de când ultimul talaz, izbindu-se năprasnic de faleza înaltă, îl proiectase în aer şi, după câteva piruete, îl prăvălise pe plaja stâncoasă, într-o ploaie fină de spumă. De data aceasta, pe spate. Stătuse câteva clipe să se dezmeticească şi începu obositoarea muncă a revenirii pe cele opt picioare. Îi lipsea un cleşte, [...]
Destine ( XIX )
Frusinei nu-i venea să creadă că Dumnezeu a făcut o aşa minune cu Petre, să se schimbe şi să devină alt om. “Timpul va cerne”, spuse ea în gând. De Înviere a mers să ia Lumina Divină împreună cu tatăl ei. Îl văzu pe Petre singur, fără familie. După ce s-a luat lumină, la miezul [...]
Destine ( XVIII )
- Ba, am să vă spun acum, nu vreau să mai amân. Nu am mai putut să stau cu el; este un beţiv, un afemeiat şi un bătăuş. L-am prins în lanul de porumb cu o femeie şi tot pe mine m-a jignit şi lovit. - Înţeleg că nu a fost prima dată când te-a lovit! Nu am avut [...]
Dorel
Dorel se întorsese de la Găeşti, unde stătuse doi ani şi jumătate la casa de corecţie, dintr-un motiv pe cît se poate de neînsemnat, în viziunea lui. Se înhăitase cu un derbedeu provenit dintr-o mamă dubioasă atît ca şi culoare, cît şi comportament… şi aici mă refer la un şir nemăsurat de amanţi ce se [...]
Destine(XVII)
Frusina a rămas la tatăl ei urmând ca a doua zi să meargă să-şi ia îmbrăcămintea. Deşi Gheorghe bănuia care a fost motivul pentru care s-au certat, fiind de faţă pe câmp, când Petre a venit cu femeia aceea tânără la masă mult prea târziu, nu aduse vorba de acest fapt. – Dacă te-ai hotărât [...]
Destine ( XVI )
De Sf. Mărie, Petre a ajutat-o pe Frusina să ducă pachetele şi coliva la biserică, şi, simţindu-se vinovat de cele întâmplate cu câteva zile în urmă, a stat afară şi a aşteptat-o până când s-a terminat slujba. La masa de comemorare a mamei ei, a ţinut să vină atât Gheorghe cât şi părinţii lui Petre. [...]
Destine ( XV )
Petre şi-a dat seama de greaşeala pe care a făcut-o, când Frusina, în blocajul ei, a rămas cu privirea aţintită la el, un fel de mirare amestecată cu tristeţe. Ochii ei albaştri şi frumoşi împreună cu amestecul de stări din privire i-au pătruns până în adâncul sufletului, astfel că regretă gestul urât pe care îl [...]
Destine(XII)
Ajutat de Petre, Gheorghe a terminat culesul şi căratul porumbului acasă, cu remorca. Mai rămăsese un lucru de făcut: de tăiat cocenii pe care i-a terminat în câteva zile, împreună cu Frusina. De data aceasta, i-a cărat pe toţi acasă, cu căruţa, putea pune o cantitate mare de coceni pentru că pusese drugi la căruţă. [...]
Autoportret fara copiii mei I
7 iunie 2009. ( Mail către Pavel Pânzaru ) Bună! Astăzi ( după înc-o zi plină cu muşchetarii mei ), cred că am găsit o comoară. Şi nu pe internet. Pe o mică pirogravură din vitrina unui magazin de suveniruri. Stăteam şi copiam de mână text şi plângeam pe stradă. ( Nu prea avea cine [...]
Destine (XI)
Trecuse un an şi jumătate de când murise George. Viaţa ei se desfăşura în virtutea inerţiei; seviciu, casă. De fiecare dată, când îşi aducea aminte de George, o podidea plânsul. Fotografia lui stătea într-o ramă, la căpătâiul patului. – Frusina, o întrebă tatăl ei într-o zi, de ce nu mergi iar la formaţia de dansuri, [...]
Jocurile hazardului Capitolul 1. Început hilar
Mă bulversează neîncetat imaginea galopantă de acum. În realitate, în ficţiunea gândurilor încâlcite, în vise..e mereu acolo. Şi de fapt mereu a fost în ultimii ani. Mereu am fost fascinată de acest loc, de locul de care aparţineam, dar de a cărui drept am fost privată. Dar toate au un rost. Nimic nu mi-ar fi [...]
Destine ( IX )
După sesiunea din vară, în vacanţă, George şi Frusina au vorbit cu preotul pentru logodnă. Acesta i-a întrebat dacă părinţii sunt de acord cu ce au decis ei. S-au uitat unul la altul şi i-au pufnit râsul. Ei nici nu se gândiseră la părinţi. De Gheorghe şi Nicolae erau siguri că nu o să fie [...]
Destine(VIII)
George a rămas în noaptea acea cu Frusina. El a încurajat-o şi a înconjurat-o cu dragoste, fiindca era cu moralul la pământ. Abia a doua zi s-a dus la părinţii lui să-i vadă. Mai avea o lună pâna la vacanţa de iarnă şi abia aştepta să petreacă mai mult timp cu Frusina pentru că ştia [...]
Hărţile hamadriadei (fragment)
*** Spre seară, fluturii invadaseră încăperile clădirii părăsite, răvăşiseră liniştea mortuară, mustind în obscuritatea spaţiului încremenit, între murii de piatră şi lemn, poleiseră cu muguri de umbre clorotice lustrele sparte, crengile de argint şi florile de cleştar împrăştiate pe caldarâmul de marmură albă. Umpluseră văzduhul interior cu zboruri haotice, lăsând urme de praf alb pe [...]
Bănuţii Lăcrămioarei
Au venit sărbătorile de iarnă şi Lăcrămiaoara şedea în casă şi uneori se lipea de fereastră aşteptându-şi tatăl. Drumul se vedea pustiu şi el apărea foarte des după ce fetiţa adormea. Urma să împlinească cinci anişori luna viitoare. Mama îi spunea asta mai des şi ea se simţea bine aflând că a crescut cu un [...]
Destine ( VII )
Frusina a rămas să-şi ducă grijile mai departe; sarcina cu probleme, dorul pentru George, neîncrederea în părinţii lui, teama că tatăl ei o să afle cât mai curând despre sarcină. Îşi vedea mai departe de serviciu. Vremea se răcise, se îmbrăca mai gros şi chiar dacă împlinise 3 luni de sarcină, nu se vedea acest [...]
Destine (VI)
Frusina se simţea din ce în ce mai rău; avea stări de vomă, nu putea să mănânce mai nimic. Slăbea pe zi ce trece şi se ofilea la faţă. Tatăl Frusinei nu ştia ce se întâmplă, o vedea că nu prea mai mănâncă aşa cu poftă cum făcea de obicei iar când o întreba ce [...]
Destine ( V )
De sărbători a nins molcom, cu fulgi mari şi deşi, astfel că s-a aşternut un strat considerabil de zăpadă. Nu a fost nici ger şi stratul de nea a rămas pufos. Frusina şi George s-au copilărit, jucându-se cu bulgări de zăpadă şi au făcut chiar un om de zăpadă destul de mare, în grădină. S-au [...]
Destine (IV)
Destine (IV) Frusina mergea la repetiţie joia, la căminul cultural iar duminica dimineaţa se ducea la biserică. În serile când îşi termina treburile devreme şi duminică după amiaza, citea. Îşi reluase obiceiul de a împrumuta cărţi de la bibliotecă şi îi făcea mare plăcere să citească, mai ales romane de dragoste. După o săptămână, primi [...]
Pe cai
Contelui i se împotmoleau des căruţele. Drumurile rele, hârtoapele adânci, rezultat al ploilor locale care uneori căpătau proporţii de potop. Mă tot uitam după Surul meu. Uneori zăream o coamă care lucea argintiu, alteori o sclipire de copită. De obicei se pierdea în convoi, o umbră anonimă aproape, mergând la pas. Când mă nimeream în [...]
Destine (III)
Destine (III) A venit ziua plecării. George a luat-o pe Frusina de acasă împreună cu părinţii lui, cu maşina, pentru că mai aveau de parcurs douăzeci de kilometri până la gară. Trenul avea plecare de dimineaţă. La gară, s-au despărţit de părinţii lui George şi au urcat în trenul care era deja tras în gară. [...]
”Jocurile hazardului” Capitolul 1. Început hilar
Mă bulversează neîncetat imaginea galopantă de acum. În realitate, în ficţiunea gândurilor încâlcite, în vise..e mereu acolo. Şi de fapt mereu a fost în ultimii ani. Mereu am fost fascinată de acest loc, de locul de care aparţineam, dar de a cărui drept am fost privată. Dar toate au un rost. Nimic nu mi-ar fi [...]
Destine(I)
Erau colegi de bancă. Se cunoşteau de când erau de-o şchioapă, amândoi în ultima clasă de şcoală generală, clasa a VII-a. Stăteau în banca a doua de la fereastră. George era cel mai înalt din clasă; avea o faţă ovală şi nişte ochi negri, pătrunzători. Vocea i se schimbase, devenise a unui bărbat în toată [...]
Poştaşul
Nuvelă Motto: Geneza 2.21-23 “Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; şi, dacă a adormit, a luat una din coastele lui şi a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luată din Adam a făcut-o Domnul Dumnezeu femeie şi a adus-o la Adam. Şi a zis Adam:Iată aceasta-i os din oasele mele [...]
între două ţărmuri (II)
Seara cobora încet, aruncîndu-şi mantia neagră şi multă linişte. Acum se auzeau clar valurile care se izbeau de ţărm, într-o tînguire mordantă. Am ieşit din apă tremurînd. Frigul pusese stăpînire pe mine. Mihai m-a luat de mînă, trăgîndu-mă uşor spre el, lipindu-şi corpul de al meu. I-am simţit căldura trupului, cum aceasta se strecoară prin [...]
Între două ţărmuri (I)
E început de septembrie şi marea îşi clatină valurile peste ţărmul însingurat. Soarele stă să apună, fără strălucire. Acum te poţi uita la el fără să întorci privirea. E un glob uriaş, arămiu, ce coboară lin spre altă dimineaţă. Acolo marea s-a înroşit… Îmi place să privesc aceste apusuri, cînd soarele se prelinge încet, pînă [...]
La vânătoare de balauri (III)
Când a ajuns aproape de una din insulele vulcanice din Pacific, al cărui nume nu ne prea interesează aici, elicopterul în care se afla Thomas se roti de câteva ori înainte de a ateriza. Nu se putea spune că erau acolo chiar condiţii de vis. Nu, nu era nici una din acele insule în care [...]
Arevahar
Volumul al II-lea Actul I Personaje: Harut Scena va trebui să fie de o complexitate tehnică fantastică. Personajul trebuie să meargă la începutul actului prin străduţe strâmte, într-o anumită direcţie, fără să se oprească. Proabil se va folosi o bandă rulantă ascunsă de ochii spectatorilor, undeva, la zece centimetri sub nivelul scenei. Lumina va fi [...]
Îţi mai aduci aminte de Baldar?
Baldar privea neliniştit. I s-a părut că pe undeva, prin jurul său, se auzea un foşnet oarecum ciudat, dar nu… în încăperea albă cu geamuri oarbe/fumurii nu se întâmpla încă nimic din ceea ce credea că s-ar putea petrece, în cazul că… Mai mult nici nu încercă măcar să-şi formuleze-n gând… Nici n-avea cum, căci [...]
LABIRINTH ( partea a treia )
CAP. III – Măi să fie… Să ştii că totuşi, ne-am rătăcit! – Nu cred. Am mers în linie dreaptă pân-la stânci. Apoi am luat-o înspre nord. – Păi vezi că nordul nu-i acolo. Uite busola! – Nu se poate! A mea arată tocmai invers. Halucinez cumva? – Mai ştii! Un fenomen pe care nu-l [...]
LABIRINTH ( partea întâi)
Cap.I “Singur lângă hubloul astronavei. Trecem deasupra părţii întunecate a planetei Altamirabel. Nu văd nimic, doar stelele ce par ace de ghiaţă înfipte în retină şi-n negrul absolut al cerului aproape ireal. Conturul astrului se distinge cel mai clar – e locul unde nu sunt stele, un gol profund care-mi absoarbe sufletul şi-l proiectează în [...]
Căderea Îngerului de Anca Dogaru
Mike intră în cameră. Un trup zăcea acum în mii de griji. Însămânţarea avusese loc, iar Mike nu avea nici cea mai vagă idee. În schimb atinse-acest trup divin şi îi sărută puritatea. Tremură sub gesturile lui calde, gemu uşor şi se foi în semn de neplăcere. Mike ţâţâi nemulţumit şi lovi trupul cu palma. [...]
Martirul
PRIBEAGUL Se trezi cu o durere în umeri. „De pe urma întâlnirii cu cerbul”, se gândi. Nu era prima dată. Mai fuseseră asemenea, ba chiar și mai rău, de când tot hălăduia nopțile prin întunecimile acelor locuri. Se răsuci ușor pe o parte și cu degetele palmei drepte își făcu o vizetă la nivelul ochilor [...]

















