Modele, memorii, jurnale, gânduri
Citate despre patriotism…
Bertrand Russell Patriotismul poate fi tradus ca dispoziţia pentru a ucide sau de a se lăsa ucis pentru un motiv trivial. Adlai E. Stevenson Patriotismul nu este o izbucnire de emoţie scurtă şi nebunească, ci o dăruire liniştită şi statornică de o viaţă. Mihail Sadoveanu Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către [...]
Sylvia Plath sau poemul ca armă de autodistrugere
Se spune că scrisul îi salvează pe oameni, ceea ce este posibil. Chiar dacă istoria omenirii nu prea a ținut cont de poeți, ei există și vor exista. Sylvia Plath, ca și Marina Țvetaeva, cu care semăna ca temperament și ca destin nu a știut să se descurce în viață. La vârsta de opt ani scrie [...]
O sută de ani – Lea Goldberg
Poezia ebraică din secolul XX nu poate fi evocată fără a pomeni de un nume strălucit – Lea Goldberg. S-a născut la 29 mai 1911, la Koenigsberg ( Kaliningrad, cum a fost denumit orașul ocupat de URSS), a studiat în Lituania, unde tatăl ei a fost arestat, bănuit de a fi fost spion bolșevic, evident că [...]
Cuvântul
Încerc să aştern pe hârtie cuvinte fără sens, cuvinte care îmi răsună în cap şi mă fac să-mi pierd controlul mai mereu. Am alergat printre idei şi am găsit cuvântul care mă făcea să par nebună. Curios, era chiar un nume, şi nu orice nume, ci chiar numele lui. Mi-a răsunat în cap zile [...]
Rugaţi-vă să nu vă crească aripi ( fragment) de Octavian Paler
“De fapt am un motiv anume ca să mă intereseze Napoleon. Sunt ca el la Waterloo. V-aţi gândit vreodată că fiecare dintre noi are sau poate avea un “moment Waterloo?” Nu, cu siguranţă, nu v-aţi gândit. Dumneavoastră vă gândiţi numai la greci şi la statuile Afroditei. Dar să vă explic, totuşi. Momentul Waterloo, zic eu, [...]
Cuvântul
Încerc să aştern pe hârtie cuvinte fără sens, cuvinte care îmi răsună în cap şi mă fac să-mi pierd controlul mai mereu. Am alergat printre idei şi am găsit cuvântul care mă făcea să par nebună. Curios, era chiar un nume, şi nu orice nume, ci chiar numele lui. Mi-a răsunat în cap zile la [...]
CE ŞTIU EU DESPRE FEMEIE
Cine crede că ştie totul despre femeie, se păcăleşte! Cine nu a simţit-o niciodată, nu ştie cum este să-ţi fugă pământul de sub picioare. Cine nu a fost nebun după ea niciodată, nu ştie ce-i nebunia-nebuniilor. Cine crede că se poate fără ea, nu ştie cum arată o dimineaţă fără zori. Cine crede că nu [...]
Marea cântă azi, violet
Ştiam că azi se vor aduna doar nori albi dantelaţi, prin broderia cărora câte o rază de soare timidă ca în pictura Maiei Martin se va strecura să-mi atingă sufletul şi dorul de primăvară… M-am oprit pe nisipul sărutat de primul val al zorilor şi mi-am trimis privirea spre orizontul violet al mării…căci azi , [...]
8 Martie și mulțumim că existați
8 Martie – Ziua celor mai gingașe ființe Nu există prilej mai minunat de dăruire decât să poți da zi de zi ce ai mai bun din tine. Să poți să înveți cu înțelepciune și răbdare pe cel ce a venit la tine. Pentru călăuzirea pașilor pe drumul vieții și științei, pentru învățarea și cunoștintele [...]
Un gand pentru voi, in prima zi de primavara
Prima zi de primavara. Din cer, fulgi anemici se fandosesc in caderea lor spre pamant. Iarna nu mai are putere sa cearna fulgi jucausi. Inca nu miroase a primavara, este adevarat. In drumul meu spre serviciu, vad caini pe strada, iesiti sa intampine si ei, primavara; stau pe langa tomberoanele de gunoi sperand sa gaseasca ceva de [...]
povestea norului cu un singur cer
Azi vă vorbesc despre povestea norului cu un singur cer pentru că se săturase de el. Privea în jos că era mai frumos şi stelele îi păreau fără figură ele, sărmanele. Le plecaseră colţurile la plimbare că erau şi ele rupte din soare. Norul, rebelul, se risipise în picuri de ploaie, ce hrăneau fire de [...]
Omul cu porthartul
Port totdeauna în porthart, o bucată de asfalt rulată fin, covoraşul meu fermecat, cât un petec de cer senin. Mi l-a dat zâna, odată cu creta. (creta aia fermecată prindea culoare după gând) Pe covoraşul întins, zâna desenase şotronul şi ţopăia fără griji. Eu pierdusem caprele în stufăriş şi eram îmbufnat. M-a învăţat să desenez. [...]
Biserica tuturor sfinţilor – Fragment – Noaptea nu va mai fi acolo
După ce am mâncat, în ritmul muzicii am făcut şi câteva mişcări de dans, ţinând cont că nu mai dansasem ca orice om normal, de mai bine de… 20 de ani. Telefonul începu să sune. Uitasem de el, lăsat intenţionat acasă pentru a mă ţine departe de mesajele celor care nu mă uitaseră. La telefon, [...]
CG Wrangel (14) Căluşarii şi sărbătoarea Moşilor
Jocul căluşarilor în schimb trezeşte întotdeauna interesul străinilor. Cunoscut din timpuri străvechi, el este executat de dansatori privilegiaţi, dacă pot să-i numesc aşa, care formează o castă separată. [...] În timpul dansului, la un moment dat, unul din participanţi se lungeşte pe jos, după care ceilalţi sar peste el. Această neobişnuită „figură” îşi are obârşia [...]
O mică geneză
Se făcu linişte, apoi începu lumina condeiului să curgă. Era bună si multă precum îşi doreşte orice suflet, curgea încet pe albul ajuns îngălbenit, care fusese cândva al paginiilor, fără oprire, nici măcar virgula nu o putea opri…aceea lumină… Multe pagini tremurânde de oboseala aşteptării, tumefiate de neglijenţă, acum îngălbenite de timp şi luminate de [...]
CG Wrangel (13) Despre limba română, literatură, dansuri şi manele
Vizavi de Universitatea rău afectată de un incendiu, nu cu multă vreme în urmă, străjuiesc două statui, una reprezentându-l pe Mihai Vitazul pe cal, cealaltă readucând în memoria românilor trăsăturile lui Ion Heliade Rădulescu. Mihai Viteazul pare mai mult o jucărie pentru copiii cuminţi, cu toate că e aşezat pe un postament înalt, împodobit cu [...]
GÂNDURI, DIN JURNALUL MEU postat de Constanţa Abălaşei -Donosă
De ceva vreme îmi persistă în minte toate cangrenele sufleteşti pe care mi le-a dăruit o prietenă” scriitoare” , împinsă de decadenţa scrobită a altor amici ce mă iubesc. Crezându-se foarte apreciată de presa scrisă şi de toţi ceilalţi cunoscuţi – prieteni comuni – într-o bună zi a venit la mine în vizită, începând să-mi [...]
O doamnă pe nume Alsob
Doamna Alsob Doamna Alsob nu există. Dar există întrebarea. Fără întrebări am fi ca niște plante. Unii au suferit în copilărie diverse umilințe. Acestea pot căli sau pot înrăi un caracter. De ce Quasimodo ne trezește simpatia? Este meritul unui mare scriitor. Ce poate gândi un sâmbure? Ce amintiri să aibă? Suntem noi sâmburi? Dacă [...]
Mulţumesc
ţării mele pentru climatul de siguranţă şi armonie pe care mi-l oferă zi de zi, mie şi celorlaţi cetăţeni, care avem defectul major de a respecta legile şi a plăti biruri pentru bunăstarea unor incompetenţi. Sigur, mi-aş fi dorit să relatez despre o carte sau să vă mai arăt ce am mai scris în ultima [...]
cititorului
Să nu taci, respiră alături de mine. Aerul acesta poartă culorile ochilor tăi. În singurătatea mea, te aud şi te caut. Te găsesc în cuvânt. Pe un fundal purificat, dau deoparte nisipul şi la capătul unui efort, în mijlocul amputărilor, te veghez cu grijă şi te aşez în mijlocul luminii. Nu te alinia în faţa [...]
pe margini de culori
Te-ai întrebat vreodată dacă ai fost dorit, iubit? Eu una nu am fost iubită ori dorită, un simplu accident, un păcat. Dacă nu era studentul ăla la teologie ( un fel de moașă spiritituală- cum îl va fi catalogat Marin -ce nu mă va da în judecată pentru drepturi de autor-mai târziu ) cu care [...]
și poate că-ntr-o zi tristețea lăsată de capul ei se va modifica.
Trăiesc într-o margine de lume, unde timpul e definit de Einstein și oamenii de atâtă ură au început să se îmbrățișeze, să se înjunghie pe la spate, să își smulgă plămânii cu mâinile goale. Lennon țipă, urlă, „imagine all the people.. ” e fără speranță, la fel și ziua când am fugit în Bucale cu [...]
J. femeie fatală
J., nu mi-ai povestit niciodată de tine ca femeie.. – Poate pentru că fiind femeie eram prea sentimentalistă, păream inferioară, iar cele mai multe bancuri pe timpuri erau despre cât de inutile sunt ele. Orice om ce vrea să evolueze în carieră, trebuie să își lase sentimentele acasă- asta plătesc oamenii de succes. – Nu-mi [...]
doi în unu, j-și romantismul, j-și nemurirea, misterul
* J și romantismul – Sophia, să-ți amintesc de vremurile când eram desprins din Romeo și Julieta? Nu te arunci în brațele unui necunoscut, ce mai știi despre el? Nimic.. A mai dat semne de la revederea voastră? Nu! D-asta nu ești fericită! – Ce să îmi mai amintești tu J. ? L-am devorat [...]
din categoria: Sophia rămasă singură
Inutil. Uneori îmi apare nesimţit gândul cum că aş fi inutilă, fără un scop concret. Eu să posed o viaţă inutilă? Sună dezamăgitor, dar măcar nu-s laşă. Măcar nu-mi arunc viaţa la gunoi, continui să o întreţin. Mai sunt şi curioasă. după moarte totul va continua la fel? Nu-mi prea pot imagina traiul altora fără [...]
Tot J și motivarea sa!
Stam la taclale despre ce viitor măreț mă așteaptă și cum trebuie să mă pun pe picioare, să fac ceva în privința faptului că-s distrusă pe plan social. – Mi-e frică J. .. – În general oamenilor le este frică să își arate adevăratele sentimente pentru simplul fapt că se simt atât de neprotejaţi când [...]
Din categoria J și motivarea
Când zeii vor să ne pedepsească ne îndeplinesc dorințele” Oscar Wilde -Și da, e cea mai dură sentință, să nu-ți mai dorești nimic, să nu mai ai un scop. Te-ai simțit vreodată fără scop Sophia? Ai încercat să-l clădești din orice resturi (arunca-te cu nepăsare în tomberonu vieții de cei pe deplin mulțumiți ce [...]
Staţie comună
Mă aştepta. Înalt, impunător, cu ochii ce priveau deasupra tuturor. L-am zărit acolo şi simţeam că sprijină cerul pe umeri. M-au fascinat întodeauna ochii lui în care se adunase destulă suferinţă şi resemnare. Chiar și așa, atunci când mă priveau, deveneau umezi. Stătea stingher, rezemat de un copac pe marginea străzii unde parcase maşina. Era forfotă [...]
Monolog (fragment)
Sfârşit? Am mai trecut oare vreodată pe aici? Am murit oare odată pe aici? Curaj… N-am. Dar nici frică… Curajul este lipsa fricii? Tată… Sunt doar o bancă într-un parc pustiu şi pe care nu vine nimeni să se aşeze. Să se odihnească. Ieri am scris. Astăzi? Am stat la o masă de lemn, cu [...]
tot despre J și idilele sale
-Ningea nervos peste sufletele a mii de păcătoși, care mai de care mai îmbrobodiți cu haine achiziționate direct din Moscova, pe atunci Bulgakov era la modă, iar Rusia, bătrâna Rusie, invadată de atei, ici colo unul mai smuls din frații Karamazov, un fel de Alioșa al lui Dostoievski povestea despre apropierea de Dumnezeu, nimeni nu-l [...]
Gânduri
După o vârstă anumită, inima care încă mai bate în pieptul tău, bate numai și numai împotriva ta. Marile sentimente nu ne înșeală niciodată așteptările. Ba din contra, ne vin mereu însoțite de și mai marile dezamăgiri. De unde și frica noastră de ele, de aceste sentimente. Muzica, mai degrabă decât cuvintele, posedă [...]
Din categoria: J în vieți anterioare
J legat de oameni – Nu știu alții cum sunt, ar fi început Creangă în timp ce depăna amintiri din copilărie, eu cu certitudine afirm că știu alții cum sunt. Da, nu mă crezi? Uite.. pun mâna pe inimă.. Unii oameni ar trebuie să se chinuie mai mult ca să simtă că trăiesc, să nu-și [...]
ARLECHIN
Sunt istovită de-atâta tăcere ce-mi ţipă-n fereastră… Mă simt de cer agăţată, de-o aţă, ca o prefaţă, legănată haotic de aspru destin; Către mine corăbii mai vin cu ancore reci de cuvinte, voluptoase alinte, mincinoase şi hâde… Mi-s braţele goale şi-atunci le cuprind, râuri curgând alene prin mine, pe-a anilor şine. Nu vezi nici ţipenie [...]
alea iacta est de la stadiul secretul ce se spune singur, modificat!
J. se schimbă de caracter cum îți schimbi garderoba primăvara, în fiecare zi se crede altcineva. Mi-a fost milă de povara ce a trebuie să o poarte atunci când și-a spus: Voi fi Sisif. I-a scris chiar și o scrisoare. S, Nu știu alții ce cred dar eu te admir, ne-ai arătat viitorul, de te [...]
Pășesc în 2011 cu gândul spălat de roua iubirii
A mai trecut un an… Constat că am bifat toate filele calendarului, care e plin și așteaptă să fie înlocuit cu unul nou. Am ajuns la un capăt de linie… urmează un alt drum, pavat cu speranțe înnoite și obiective clare. Simt că timpul e invadat de virusul cruzimii și nu mai dorește să fie [...]
Premiul Nobel pentru fericire (jurnalul unui scriitor profesionist)
[Fragmente] Eram tanar si frumos, cu o umbra e tristete in coltul gurii. Aveam viata mazgalita rau, visele intoarse pe dos. Ma obseda tot mai des intrebarea pusa omului de catre diavol: “ Esti fericit,tu cel facut dupa chipul si asemanarea Domnului?”. Cum sa fiu fericit daca si pe mine m-au educat cartile, nu [...]
alea iacta est
liniște ! și tu măi, dă-te jos de acolo, nu te sinucide! da, vorbeam cu pisica.. astăzi îi voi scrie lui J. nu a mai dat semne de la înmormântarea vecinei ăleia cu părul cât claia, mi-e dor de J. J are părul mare și creț, ca de oaie! Mă amuză cu nonsensurile lui/ei, cu [...]
De la Burseryd la Teide – Jurnal
Gândindu-mă la anii mei betegi de toamne mă atinge uneori dorinţa de a încerca însăilarea unui autoportret din cuvinte şi-mi dau seama că, fără să vreau, verific şi eu dilema impresioniştilor de la începutul veacul trecut: îmi este peste poate fiindcă starea mea de spirit şi stilul meu de viaţă nu sunt aceleaşi de-a lungul [...]
Sufletul meu
Dacă sufletul meu ar fi o coală de hârtie probabil că ar fi o coală mototolită sau una ruptă în mii de bucăţi, fiecare din ele purtată pe aripi de vânt către trecut printre oameni şi locuri care m-au întristat, în prezent printre vise neîmplinite şi iluzii şi în viitor către incertitudini şi suflete ca [...]
Singurul Crăciun fără Crăciun
Desfăcusem cele două valize. Chiar şi cele două lăzi din scândură de brad cu cărţi şi fotografii. Copilul mergea deja la şcoală. Bani aveam numai de chirie şi mâncare. Ocoleam vitrinele încărcate cu minunăţii nemaivăzute şi târgurile de Crăciun care te invitau la colţ de stradă să îţi aminteşti de naşterea lui Iisus, încercând cu [...]
Seri de toamna…autor Mihai LEONTE
Ciclul; Casa de sub Măgulice…autor Mihai LEONTE 7 SERI DE TOAMNĂ Serile pe care le petreceam cu Minica erau o adevărată delectare pentru amândoi. Cu toate că printre colegi fumam, când ajungeam aici nu fumam niciodată. De obicei lăsam ţigările la şcoală în dulapul din vestiar. Minica a sesizat lucrul acesta şi [...]
Poveste cu ceai din frunze de gutui
În toamna asta nu am avut timp să admir cum se coc gutuile.De fapt nu mai am timp de foarte multi ani.Timpul meu s-a oprit parcă în loc atunci când m-am mutat definitiv în oraş. Acest „definitiv” este foarte diferit pentru fiecare om.Poate însemna câteva luni, cîţiva ani, o viaţă…Eu eram obişnuită să observ toate [...]
Alinuş, ninge!
Îmi aduc aminte o zi anume, cu mulţi ani în urmă, când m-a trezit bunicul şi m-a îndemnat să mă uit pe fereastră: uite, Alinuş, ninge! Sigur, nu ningea pentru mine, ningea pentru că era iarnă şi pentru aşa se întâmplă iarna, dar ce contează legile lumii pentru un copil care primea cu puchi la [...]
CG Wrangel (8) O demonstraţie studenţească de pomină.
Reeditarea Marii zăpăceli de la Tighina Gândurile despre sistemul de învăţământ românesc îmi dau prilejul să relatez depre scandalul de anul trecut de la Universitate. Regretabilul motiv declanşator al întâmplărilor a fost acela că profesorul Râmniceanu prin exigenţa sa exagerată a trezit nemulţumirea tineretului studios fiind nevoit să-şi anuleze prelegerile din pricina huiduielilor, fluierăturilor şi [...]
Final de an şcolar
Ciclul; Casa de sub Măgulice…autor Mihai LEONTE 6 FINAL DE AN ŞCOLAR Terminam în curând anul doi de profesională. O parte din examene le dădusem şi nu aveam probleme cu învăţătura. Urma ca în luna iulie să facem o lună de practică la sectoarele miniere după care plecam în vacanţa de vară [...]
pagină de jurnal
Mă întreb în ce măsură un blog vremelnic are o semnificaţie de jurnal şi cât din jurnal trece invers, în viaţă. Şi, pentru că independent de acestea îmi caut statornicia în altă parte, vorba unui amic de ceai, de câteva zile îmi spun că ceea ce contează e atitudinea şi atât. Am scris mai demult [...]
Dr. Dorel SCHOR, Întrebări și răspunsuri
ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI • Cind doi iti spun ca esti prost, e posibil ca s-au inteles dinainte. • Cea mai buna oaie este capra (o parere). • Trist e cind iti pierzi prezenta si nimeni nu-ti simte absenta (Zoltan Terner). • Gindurile oamenilor au viteze diferite. • Situatie: si cind e odihnit, e mai obosit [...]
Jurnalul Adelei – O altă zi
Am părăsit România pentru a fi alături de persoana pe care o iubesc. Acum îmi dau seama cât de mult am greşit, dar cale de întoarcere nu mai aveam, cel puţin aşa văd eu situaţia. Mă tot gândesc la bărbatul de care m-am îndrăgostit şi mă întreb dacă-l iubesc, sau dacă-l mai pot iubi. Am [...]
camera obscură (the only way out)
n camera aceea obscură stau picior peste picior cu ţigara aprinsă fumul se înalţă spre cer ca o rugăciune doamne ştii câtă nevoie am de mirosul ierbii strivite sub picioarele tale ca un prezervativ de cauciuc încrederea mea se frânge & îmi crapă creierii explodând pur şi simplu în jurul orgasmului atât de puternic încât [...]
Haina de dar ( capitolul 13 )
Ce fac, îi rup gîtul sau îl azvîrl pe fereastră…….astfel de gînduri îmi treceau prin minte conștient fiind în același timp că nu pot face nimic din toate astea fiindcă aveam nevoie de el. Încercînd să-mi fac o voce cît mai catifelată m-am adresat tembelului întrebîndu-l care este următorul pas pe care-l avem de făcut. [...]
