În palmă lacrimi să nu strângi

Cum lacrima își uită, căzând în palmă, ochiul
Ce a uitat la rându-i durerile din gând
Și gândul, ca nebunul ce sperie deochiul,
Uitând de supărare, îl vezi din plâns râzând.

Așa este și viața, un joc, o întâmplare,
Când aprigă furtună în tine s-a pornit
Să nu forțezi norocul, că nu mai ai scăpare
Dacă, iubind femeia, tu nu ai fost iubit.

Te du în lumea largă, în cele țări străine!
Când vezi doi ochi de fată, să nu îi înțelegi.
Să treci cu nepăsare prin dragoste, mai bine.
Nu strânge-n palmă lacrimi. Aruncă-le și mergi.

02.11.2010

 

Autor   Viorel Ploesteanu